Intensificarea agresivităţii Rusiei şi scepticismul în legătură cu soliditatea angajamentelor preşedintelui SUA, Donald Trump, privind apărarea Europei au convins ţările europene, în special Franţa şi Germania, de necesitatea unei "autonomii strategice" a UE, comentează The Wall Street Journal.
În 1953, Administraţia de la Washington avertiza Europa de Vest că dacă nu-şi va crea o armată proprie unită, Statele Unite vor fi nevoite să-şi reevalueze angajamentele privind apărarea aliaţilor europeni. Însă presiunea exercitată la acel moment de SUA a eşuat spectaculos. Parlamentul francez a respins categoric tratatul de formarea a Comunităţii europene de Apărare, astfel că idea unei politici comune europene în domeniul apărării a fost dată uitării timp de mai multe decenii, explică editorialistul Yaroslav Trofimov într-un material publicat de The Wall Street Journal.
"Astăzi, imboldul pentru autonomie europeană în domeniul apărării - şi chiar şi pentru o armată comună a Uniunii Europene - câştigă teren, din nou, parţial din cauza îndoielilor din multe capitale europene în legătură cu voinţa preşedintelui Donald Trump de a apăra continentul împotriva renaşterii ameninţării din partea Rusiei", susţine editorialistul.
De această dată, în fruntea eforturilor de integrare europeană în domeniul apărării se află preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel, în timp ce preşedintele american critică vehement această idee, iar statele din fostul Bloc sovietic sunt sceptice în legătură cu această idee, considerând că Washingtonul este singurul garant credibil al supravieţuirii lor ca ţări independente, adaugă Trofimov.
Renaşterea ideii de autonomie a Uniunii Europene în domeniul apărării este alimentată de o schimbare istorică a opiniei publice în Europa.
"Schimbarea opiniei publice se datorează unei combinaţii de dezamăgire şi frică", a declarat Volker Perthes, director al Institutului German pentru Afaceri Internaţionale şi Securitate, un think-tank care consiliază Guvernul şi Parlamentul de la Berlin. "Există temeri că SUA vor fi mai puţin interesate de Europa şi că angajamentele de securitate din partea SUA nu vor mai fi de încredere".
Preşedintele Trump a catalogat UE ca fiind un "adversar", a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică este "învechită" şi a ameninţat că SUA s-ar putea retrage din NATO. În contextul deteriorării relaţiilor transatlantice, un sondaj de opinie realizat recent a arătat că 72% din germani doresc o politică mai independentă faţă de Washington.
Obţinerea unui "autonomii strategice" a devenit politică oficială a UE din anul 2016, iar de atunci au fost lansate câteva iniţiative concerte de a îndeplini acest deziderat, însă apelurile la formarea unei armate europene, lansate de Macron şi Merkel, sunt până în acest moment mai degrabă retorice.
Pe de altă parte, oficiali din Europa Centrală şi de Est se pronunţă împotriva conceptului de "autonomie strategică" a Uniunii Europene, temându-se că astfel de discuţii ar putea aliena în mod inutil Washingtonul.
Astfel de diviziuni pe teme de securitate în interiorul Europei fac din UE un adversar mai slab pentru Rusia, care în ultimul deceniu a investit masiv în modernizarea forţelor sale armate.
