Sorin Grindeanu a făcut aceste afirmaţii, marţi, la International Digital Forum, răspunzând unor întrebări puse de jurnaliştii prezenţi la acest eveniment organizat la Bucureşti şi comentând cele mai recente informaţii Eurostat, potrivit cărora în România sunt cei mai puţini utilizatori de internet, ca procent, din Uniunea Europeană.
"Utilizator de internet în adevăratul sens al cuvântului este cel care intră cel puţin o dată sau de două ori sau foloseşte acest serviciu pe săptămână. Deşi, pentru noi, pare un pic aşa absurd, cam jumătate din populaţia României în acest moment nu este utilizatoare de internet în adevăratul sens al cuvântului. Sigur, poate o dată la jumătate de an intră, dar acela nu este utilizator de internet. Motivele sunt mai multe, unul pe care-l văd şi la care se lucrează în acest moment este cel legat de anumite zone albe pe care în continuare le avem în România şi aici avem proiectul RO-NET, care-şi va găsi corespondenţă inclusiv în noul exerciţiu bugetar 2014-2020. Un alt motiv cred că este totuşi un procentaj mare faţă de media Uniunii Europene a populaţiei rurale în România şi faptul că poate lipsa de informare în ceea ce înseamnă serviciile de acest tip este mai mare în acele zone decât în zonele urbane", a declarat Sorin Grindeanu.
De asemenea, Grindeanu a făcut referire la serviciile de e-commerce şi cele de internet banking. "Undeva la 20% din populaţia României a folosit acest tip de serviciu de e-commerce, iar e-banking-ul - 10%. Media europeană în acest moment este undeva în jur de 80. Ţintele noastre sunt să ne ducem în ceea ce înseamnă utilizarea de asemenea servicii spre ceea ce spuneam că reprezintă media europeană", a precizat Sorin Grindeanu.
El a mai spus că Agenda Digitală pentru România 2020 şi finanţările pe care le acordă Comisia Europeană şi Uniunea Europeană pe acest exerciţiu bugetar au impus autorităţilor române nişte ţinte. "Această agendă este parte a agendei pentru Europa", a spus Sorin Grindeanu, precizând că, totuşi, el are un optimism rezervat şi speră să fie atinse aceste obiective.
El a precizat că are reţineri în privinţa implementării până la deadline-ul iniţial de 31 decembrie 2015 a proiectului RO-NET, care vizează construirea unei reţele telecom în zone defavorizate, contractul ridicându-se la 365,8 milioane de lei, TVA inclusă (83,1 milioane euro), potrivit unor informaţii făcute publice de MSI în august 2014.
"Sunt 783 de localităţi, zone albe. Nu sunt singurele zone albe din România în acest moment. Datele furnizate de către ANCOM arată că sunt mult mai multe localităţi decât aceste 783. Tocmai de aceea suneam că acest tip de proiect îşi va găsi corespondenţa şi în noul exerciţiu bugetar pentru a acoperi cât mai mult din aceste zone albe, unde operatorii economici nu au interes. Am reţineri din cauză că perioada de autorizări şi ceea ce a însemnat implementarea acestui proiect - peste 8.000 de autorizaţii sunt necesare pentru a începe lucrul în aceste aproape 800 de localităţi (...) E foarte importantă obţinerea acestor autorizaţii de la autorităţile locale, pentru că inclusiv la nivel local diferă anumite reglementări de la localitate la localitate sau de la judeţ la judeţ, iar legea le dă acest drept", a spus Grindeanu, precizând că, în acest moment, pentru 150 din 783 de localităţi există autorizaţii de construcţii obţinute.
Grindeanu a făcut şi o corecţie, potrivit căreia "ANCOM a reactualizat această listă a celor 783 de localităţi, iar 62 de localităţi nu mai sunt în zona albă". "Asta a însemnat că operatorii economici şi-au dezvoltat propriile reţele, iar proiectul nu mai este fezabil în acele zone", a explicat ministrul pentru Societatea Informaţională.
De asemenea, Sorin Grindeanu a spus că, în prezent, se caută o soluţie de backup pentru proiectul RO-NET, deşi nu există pericolul pierderii fondurilor.
"Sutem în perioada în care căutăm şi o soluţie de backup, soluţie care ar putea însemna inclusiv o anumită fazare a acestui proiect. Poate nu în toate cele 721 de localităţi, până la finalul anului, în toate aceste localităţi vor fi recepţionate lucrările sau vor fi realizate şi atunci încercăm să facem cât de mult este posibil anul acesta (...) Peste jumate din numărul de localităţi să fie terminate până la sfârşitul anului. În momentul ăsta au obţinut 6 mii şi ceva de avize, dar mai lipsesc aproape 2.000 (...) Se lucrează, nu sunt finalizate lucrările", a explicat Grindeanu, precizând că tot ce nu este finalizat până la sfârşitul anului va fi finalizat şi în ceea ce înseamnă noul exerciţiu bugetar, cel din 2016.
"Discuţiile cu Comisia Europeană au fost în toată această perioadă. Există un interes major al Comisiei Europene pe proiectul RO-NET, inclusiv deschidere pe ceea ce înseamnă fazarea acestui proiect. Astfel încât, dorinţa noastră este să se termine, ar fi extraordinar până la sfârşitul anului. Dacă nu, soluţia de backup este următoarea: să se facă cât mai mult din acest proiect până la 31 decembrie, inclusiv ceea ce ar înseamna achiziţii de aparatură, de fibră optică (...) iar lucrările efective pot fi fazate şi după 31 decembrie (...) Suntem în perioada în care inclusiv cei care au câştigat această licitaţie trebuie să implementeze acest proiect, trebuie să-şi asume faptul că pot sau că nu pot şi cât pot până la 31 decembrie (...) După ce îşi asumă dânşii, trebuie să vedem dacă suntem noi de acord, ca autoritate contractantă, şi să prezentăm acest lucru Comisiei Europene", a mai spus Grindeanu.
Ministerul pentru Societatea Informaţională a anuţat, în ianuarie 2015, că, "până la sfârşitul anului 2015, 783 de localităţi din România vor fi conectate la internet, în cadrul proiectului Ro-NET: Construirea unei infrastructuri naţionale de broadband în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale". Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) derulează acest proiect în calitate de aplicant-beneficiar începând cu data de 18 decembrie 2014.
Proiectul este cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi are o valoare totală de 377,84 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă (FEDR) este de 252,28 milioane de lei.
Derulat pe parcursul a unsprezece luni, RO-NET vizează construirea unei infrastructuri naţionale de comunicaţii de bandă largă în scopul furnizării de servicii de comunicaţii în zone rurale defavorizate, care în acest moment nu au acoperire pentru servicii de internet de mare viteză.
RO-NET va acoperi 783 din cele 2.268 de localităţi identificate în urma unui studiu de fezabilitate ca "zone albe", cu eşec de piaţă, în care operatorii nu aveau planuri să investească.
"Proiectul va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urban şi rural, aducând internetul în bandă largă mai aproape de aproximativ 130.000 de gospodării cu circa 400.000 de locuitori, în jur de 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice. Noua reţea de distribuţie va avea aproximativ 4.843 km", a precizat, în ianuarie, MSI.
Ministerul pentru Societatea Informaţională a stabilit câştigătoare ofertele depuse de Romtelecom şi Cosmote pentru concensionarea lucrărilor de construire a unei reţele telecom în zone defavorizate RO-NET.
