Banca centrală a Cehiei nu recomandă adoptarea euro, pas la care s-a angajat ţara odată cu aderarea în UE, iar motivele sunt întemeiate. Din noiembrie, Cehia foloseşte deprecierea monedei naţionale ca armă împotriva scăderii preţurilor şi a recesiunii, o armă pe care nu ar avea-o dacă ar deveni membru al uniunii monetare, scrie publicaţia franceză La Tribune.
Ca şi zona euro, Cehia a ieşit din recesiune în trimestrul al doilea. În cel mai recent raport anual, banca centrală şi ministerul finanţelor au recomandat să nu fie stabilită o dată pentru introducerea euro, iar acest fapt nu este o surpriză. Praga îndeplineşte multe dintre criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht, care i-ar permite să se alăture statelor din zona euro. Deficitul bugetar al ţării depăşeşte 3% din PIB, dar măsurile de austeritate aplicate de guvernul anterior şi care vor fi continuate de succesori îi vor permite să se redreseze.
De ce nu euro?
Teoretic, tratatele europene ar permite Cehiei să adopte euro în 2015, dar ţara are motive întemeiate să nu se alăture uniunii monetare. Un prim motiv ar fi acela că majoritatea cehilor refuză adoptarea euro. Însă, odată ce s-a alăturat Uniunii Europene, Cehia s-a angajat că va adopta moneda unică. Spre exemplu, Letonia se va alătura zonei euro pe 1 ianuarie, dar va face acest pas fără acordul cetăţenilor, care se opun în număr covârşitor. Motivul hotărâtor pentru care Cehia nu ar trebui să adopte euro este decizia autorităţilor de la Praga din noiembrie de a folosi arma monetară pentru a lupta împotriva recesiunii şi a deflaţiei.
27 coroane pentru un euro
Pe 7 noiembrie, banca central a Cehiei a avertizat că va interveni pentru a aduce rata de schimb la 27 coroane pentru un euro. Cu o zi înainte de intervenţie, coroana se tranzacţiona la 25,8 unităţi pentru un euro. Pe 8 octombrie, moneda cehă atinsese maximul ultimelor şapte luni în raport cu euro, de 25,5 coroane pentru un euro. Noul curs de referinţă anunţat de bancă reprezintă o depreciere a monedei cu 6% comparativ cu nivelul din 8 octombrie.
200 mld. coroane pe piaţă
Aşa cum era de aşteptat, hotărârea băncii a fost sever testată în primele zile din noiembrie. În perioada 7-20 noiembrie, instituţia a injectat în piaţă peste 200 mld. coroane (7,5 mld. euro) pentru a menţine nivelul. Marţi, cu o zi înaintea raportului, moneda a pierdut şi mai mult teren faţă de euro. Miercuri, 18 decembrie, cursul de schimb a urcat la 27,7 coroane/euro.
Armele convenţionale au fost epuizate
Intervenind asupra cursului de schimb, banca centrală a Cehiei a trecut la un nou nivel al luptei după ce a epuizat toate armele convenţionale pe care le avea la dispoziţie. Din toamna anului 2012, dobânda de politică monetară a Cehiei este de 0,05%, ceea ce înseamnă că refinanţarea este aproape gratuită. Dobânda cheie a fost folosită de banca centrală cehă şi ca „forward guidance“, un mod de a influenţa aşteptările pieţei, aşa cum face Banca Centrală Europeană, dar nimic nu pare să ajute. Situaţia economică rămâne îngrijorătoare.
Scădere a PIB în trimestrul al treilea
În timp ce în Ungaria şi Polonia creşterea economică a accelerat în trimestrul al treilea, PIB-ul Cehiei a revenit pe scădere. Investiţiile şi exporturile au fost cel mai grav afectate, avariind astfel şi mai mult motorul de creştere al economiei. Cifrele sunt îngrijorătoare deoarece arată că produsele din Cehia nu au beneficiat de avantajele creşterii marginale din zona euro şi în special din Germania, cel mai important client al Cehiei.
Riscul deflaţionist
Între timp, cererea de credite din partea companiilor şi a populaţiei a scăzut drastic în trimestrul al treilea, iar preţurile încep să scadă.
„Inflaţia nu este susţinută decât prin preţurile reglementate, prin creşterea taxelor şi produsele alimentare“, spune banca centrală, care avertizează că forţa acestor factori se va diminua din ianuarie. În octombrie, indicele preţurilor de consum, excluzând alimentele şi energia, a scăzut cu 0,04%. Economia este ameninţată de deflaţie.
Strategia de redresare
Afectat de politicile de austeritate ale guvernului, consumul populaţiei a scăzut cu 0,1% în trimestrul al treilea şi cu 0,2% în trimestrul al doilea. Banca centrală a decis să contracareze efectul măsurilor de austeritate folosind o armă neconvenţională, şi anume deprecierea monedei naţionale. Instituţia speră că astfel va majora preţurile importurilor, va ajuta la creşterea competitivităţii pe plan extern a companiilor locale şi va încuraja consumul intern.
Banca centrală păşeşte pe gheaţa subţire
Rămâne de văzut dacă deprecierea coroanei va fi suficientă pentru a resuscita economia ţării. Banca centrală a intrat pe o gheaţă subţire având în vedere că populaţia nu vede cu ochi buni deprecierea monedei naţionale iar cultura economică a ţării se aseamănă cu cea a Germaniei. Banca centrală şi-a rezervat spaţiu pe pagina web destinată deprecierii coroanei pentru a explica politica pe care a adoptat-o şi pentru a „înlătura miturile” legate de acest subiect. O politică monetară şi mai agresivă va fi însă greu de justificat.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.12.2013