Există 2.000 de miliarde de motive pentru care investitorii de pe burse iubesc Nvidia, scrie în sens figurat Barron’s. Ascensiunea companiei la această valoare de piaţă, propulsată de creşterea cu 60% a acţiunilor de la începutul anului şi cu peste 400% într-un an, uimeşte şi sperie deopotrivă.
Unii spun că este începutul unei bule speculative a inteligenţei artificiale cu potenţial mai periculos decât bula dotcom din anii 2000. Alţii văd un spectacol bursier unic, o forţă explozivă care a forţat să bată în retragere pe pieţele valutare chiar şi puternicul dolar. Totul a început cu 200 de dolari şi cu o idee a lui Jensen Huang, acum un CEO în urcare rapidă prin topurile miliardarilor lumii.
Goldman Sachs a descris acţiunile Nvidia, producător de cipuri şi, mai important, de cipuri care dau viaţă inteligenţei artificiale, ca fiind cele mai importante de pe planetă. Compania a sărit peste Google pentru a o depăşi la capitalizarea pe piaţă şi este primul jucător din sectorul tehnologiei care atinge o valoare de 2.000 de miliarde de dolari.
Rezultatele financiare raportate pentru anul trecut sunt colosale. Doar veniturile realizate în ultimul trimestru se ridică la 22,1 miliarde de dolari, cu mult peste aşteptări. Huang, care tocmai a împlinit 61 de ani, poate foarte bine să fie cel mai fericit dintre pământeni. Fondatorul Nvidia s-a născut în Taiwan şi, la vârsta de 9 ani, a fost trimis împreună cu fratele său să locuiască cu un unchi în Tacoma, SUA.
În anul următor, Huang s-a mutat din nou, în zona rurală Oneida, Kentucky, unde a locuit într-un cămin pentru băieţi la Institutul Baptist Oneida - o academie de reformă religioasă despre care unchiul său a crezut în mod eronat că este un internat.
Părinţii lui Huang i s-au alăturat în cele din urmă lui şi fratelui său în SUA, iar familia s-a stabilit lângă Portland, Oregon, unde Huang a urmat liceul, a jucat tenis competiţional şi a absolvit cu doi ani mai devreme — la vârsta de 16 ani.
Potrivit unui profil din New Yorker publicat în 2023, Huang a lucrat pentru scurt timp la spălat vase la Denny’s. A obţinut o diplomă de licenţă în inginerie electrică la Universitatea de Stat din Oregon şi a urmat un master în acelaşi domeniu la Stanford.
După câţiva ani de lucru în inginerie, inclusiv ca designer de microprocesoare, Huang a cofondat Nvidia în 1993 la un alt Denny’s de la marginea drumului, din East San Jose, dar de această dată luând masa, nu servind clienţii.
Huang avea 30 de ani la acea vreme, iar el şi cofondatorii, care-i erau şi prieteni şi colegi designeri de microcipuri, Chris Malachowsky şi Curtis Priem aveau cumulat doar 40.000 de dolari în bancă, însă erau înarmaţi cu o idee îndrăzneaţă.
Au contribuit fiecare cu câte 200 de dolari la înfiinţarea companiei. Avocatul care s-a ocupat de formalităţi a fost plătit şi el cu 200 de dolari.
„Am apreciat că acest model computaţional ar putea rezolva probleme pe care modelele de calcul cu scop general nu le-ar putea rezolva“, a declarat Huang pentru Fortune în 2017. „Am observat, de asemenea, că jocurile video erau simultan una dintre cele mai dificile probleme de calcul şi un potenţial de vânzări incredibil de mare. Aceste două condiţii nu se întâmplă să se întâlnească foarte des. Jocurile video au fost arma noastră ucigaşă pe piaţă – un intrument pentru a ajunge pe pieţe mari, finanţând cercetare şi dezvoltare uriaşă pentru a rezolva probleme de calcul masive.“
Nvidia a obţinut rapid 20 de milioane de dolari în finanţare VC, inclusiv de la Sequoia Capital, iar Huang a rămas constant la cârma companiei sale de la înfiinţarea acesteia, ceva rar printre fondatorii de companii de tehnologie. „Spun aceeaşi poveste de 15 ani“, a povestit Huang în 2017. „Abia dacă trebuie să schimb vreo prezentare.“ Accesibilitatea şi decenţa i-au adus, probabil, lui Huang longevitatea la Nvidia. În 2010, Huang a spus pentru New York Times că identifică liderii buni pe baza autenticităţii. „Nu se îmbracă ca un CEO pentru că ei cred că aşa se îmbracă un CEO. Ei nu vorbesc ca directorii executivi pentru că aşa cred ei că vorbesc directorii“, a explicat el. „Ei nu îşi desfăşoară întâlnirile aşteptându-se ca oamenii să-i trateze ca pe nişte directori generali pentru că aşa cred ei că ar trebui să fie trataţi executivii. Pur şi simplu aşa sunt ei.“
Afacerea Nvidia a fost supraalimentată de boom-ul AI care a cuprins industria tehnologică globală. Compania produce multe dintre cipurile vitale care oferă puterea de calcul necesară pentru a rula modelele ce stau la baza instrumentelor AI. Nvidia oferă elementele de bază pentru ceea ce unii consideră a fi printre cele mai semnificative evoluţii din istoria tehnologiei.
Creşterea cu viteză meteorică a Nvidia este poate exemplul prin excelenţă al vechii zicale din lumea investitorilor conform căreia cineva poate câştiga bani când lumea e cuprinsă de febra aurului vânzând lopeţi şi târnăcoape. Nvidia este deosebit de norocoasă prin faptul că are un avans aparent de nerecuperat faţă de ceilalţi producători de lopeţi.
Apoi, este Huang însuşi. Conform profilului Fortune din 2017, miliardarul nici măcar nu are un birou ca spaţiu al său – cu atât mai puţin un birou al său ca mobilier – optând în schimb să se plimbe prin clădirea companiei sale, lucrând în oricare dintre sălile de conferinţe pe lângă care trece. De asemenea, are un tatuaj mare pe braţ, care seamănă cu logo-ul companiei sale, pe care l-a făcut la mijlocul anilor 2000 dintr-un pariu cu personalul său după ce preţul acţiunilor companiei a ajuns la 100 de dolari. (Tatuajele şi jachetele din piele sunt binevenite în birourile Nvidia, unde legăturile sunt strânse.)
