Expertii prezic continuarea nivelului slab al competitivitatii economiei europene datorata protectionismului si rigiditatii pietei fortei de munca.
Conducatorii celor mai mari 35 de companii din Europa au declarat ca nivelul competitivitatii la nivel european va continua sa ramana in urma celui din economiile dezvoltate si in urmatorul deceniu, informeaza Wall Street Journal Europe.
Intr-un studiu dat publicitatii recent oamenii de afaceri sunt de parere ca o piata a muncii rigida, protectionismul si birocratia sunt principalele probleme cu care se confrunta Uniunea Europeana in incercarea de a prinde din urma China, Statele Unite si Japonia, state cu cele mai puternice economii la nivel mondial. De asemenea, conducatorii celor 35 de companii sunt de parere ca UE nu le ofera ceea ce doresc cu totii, adica o singura piata europeana fara restrictii.
Aceste sumbre concluzii se adauga altor probleme cu care Uniunea Europeana se confrunta, printre care si rata destul de mare a somajului, cresterea economica slaba si opozitia la aderarea de noi membri. De asemenea, mai apar si pe fondul concurentei din ce in ce mai puternice venite de la rivalii din Asia, care au avantajul de a avea forta de munca mai ieftina si mai putine restrictii in a angaja personal.
Studiul efectuat in lunile septembrie si octombrie de firma italiana Ambrosetti a fost facut pe un esantion mult prea mic pentru a fi considerat drept unitate de masura a economiei europene. Cu toate acestea, respondentii fac parte dintr-o gama variata de domenii. Printre acestia se afla si oficiali ai grupului german DaimlerChrysler AG, ai companiei franceze Carrefour si ai Philips Electronics NV din Olanda.
Principala problema nu este lipsa ambitiei, ci incercarea esuata de a crea o imagine coerenta a pietei europene si lipsa unui plan secvential de imbunatatire a acestei piete, este de parere Valerio de Molli, partener al Ambrosetti. Acest studiu face parte dintr-un raport comandat de un grup de directori si oameni de afaceri din Europa, ce priveste competitivitatea ecomomiei europene. Raportul a fost prezentat recent la Bruxelles in timpul unei intalniri organizate de Ambosetti si Wall Street Journal, la care s-au discutat principalele probleme cu care se confrunta Europa. Printre participanti la aceste discutii s-au numarat si comisarul european pe probleme monetare si economice Joaquin Almunia, ministrul finantelor din Austria Karl - Heinz Grasser si fostul vicepresedinte al Comisiei Europene Loyola de Palacio.
Managerii care au participat la acest studiu au scos in evidenta necesitatea de a fi elaborat un plan bazat pe nevoia de integrare a noi state in Uniune si de a fi desfiintate barierele interne ce impiedica crearea unei piete unice. Cele trei puncte cu privire la care s-a ajuns la un consens au fost imbunatatirea pietei continentale a muncii, cheltuirea unor sume mai mari pentru cercetare, dezvoltare si protejare a inovatiilor si asigurarea unei competitii corecte.
Participantii la acest studiu au fost intrebati cum considera ca ar trebui sa actioneze Uniunea Europeana in noua mari domenii printre care se numara si reglementare, inovare si educatie. Imbunatatirea flexibilitatii fortei de munca la nivel european a fost indicata drept cea mai importanta masura pe care trebuie sa o ia Uniunea. Pe o scara de la 1 la 10, unde 10 reprezenta "cea mai importanta decizie", aceasta decizie a fost notata cu 8,8, urmata fiind de micsorarea taxelor legate de investitiile in cercetare si dezvoltare, dar si de atragerea si angajarea celor mai buni studenti sau cercetatori.
"La fiecare discutie cu oficiali ai guvernului, pe primul loc in lista mea de subiecte sta cresterea flexibilitatii fortei de munca", a declarat Henning Kagermann, director executiv al companiei germane de software SAP AG, una dintre companiile care au facut obiectul acestui studiu. La fel ca alte corporatii europene, SAP si-a mutat unele activitati in tari precum India unde forta de munca este mai ieftina. Spre deosebire de Europa, in Asia un programator poate fi angajat mult mai usor, in functie de nevoile companiei. Managerii intervievati au raspuns unui chestionar de aproape 50 de intrebari despre cum evalueaza acestia competitivitatea in UE acum, dar si peste 10 ani. Pe o scara de la 1 la 10, unde 10 reprezenta " foarte mare", Uniunea a primit o nota de 5,38, cu mult in urma Statelor Unite, a Chinei sau a Japoniei. Dar in ceea ce priveste competitivitatea pe termen lung aceasta nota a crescut pana la 6,06, dar se afla tot in urma notelor primite de celelalte competitoare.
"Daca Europa incearca acum sa concureze China in ceea ce priveste productia de bunuri, cu siguranta nu va face fata. Pentru ca Europa sa poata fi competitiva la nivel global trebuie sa existe o armonie intre centrele de cercetare si afacerile care sa finanteze inovatiile", este de parere Mike Todman, presedintele Whirlpool Europe, subsidiara a companiei Whirlpool Corp, de asemenea respondent al studiului realizat de Ambosetti. Molli a adaugat ca managerii nu au fost cinici in ceea ce priveste ambitiile Uniunii, dar ca "au existat critici legate de atitudinea clasei politice".
Uniuniea Europeana si-a facut cunoscute ambitiile legate de competitivitate in asa-numita Agenda de la Lisabona, elaborata in anul 2000. Prin acest act Uniunea a stabilit ca punct tinta al cresterii economice la 3% anual. Dar se preconizeaza ca anul acesta ecomonia Uniunii va creste cu doar 1,5 procente, comparativ cu cresterea economica a Statelor Unite de 4,3%. Anul trecut rata de angajare in Uniunea Europeana a avut o valoare de 63,3%, spre deosebire de nivelul - tinta propus, ce reprezenta 70 puncte procentuale.
"Crearea monedei unice europene a fost un lucru pozitiv, dar reducerea barierelor si libera circulatie a bunurilor si serviciilor sunt probleme ce trebuie rezolvate cat mai rapid", a declarat Ferdinando Becalli - Falco, director executiv al General Electric International.
Participantii la acest studiu au fost rugati sa acorde o nota importantei unei economii europene integrate, care este considerata cheia succesului in ceea ce priveste atingerea sco-purilor ce vizeaza eliminarea impedimentelor si a promovarii competitiei intraeuropene, scopuri inscrise in Agenda de la Lisabona. Importanta unei economii integrate a fost notata cu 7,7 pe o scara de la 1 la 10, unde 10 reprezinta "foarte important". Dar cand au fost nevoiti sa noteze nivelul actual de integrare a economiei europene, pe aceeasi scara de la 1 la 10, media a fost de 5,5, 10 reprezentand o economie fara impedimente.
Unul dintre respondenti a afirmat ca "pentru compania noastra a fost intotdeauna mai dificil sa desfasoare afaceri in Franta sau Germania decat in Statele Unite".
Acesta nu a precizat problemele pe care le-a intampinat in aceste doua tari, dar guvernele ambelor tari au aratat recent o tendinta de a-si proteja afacerile nationale in fata competitorilor europeni sau internationali. Franta elaboreaza o lege prin care sa protejeze companiile din sectoarele strategice ale economiei de eventuale preluari de catre companii din afara Frantei. Guvernul Germaniei, candva unul dintre principalii sustinatori ai unei piete unice, nu a obiectat cand Porsche AG a cumparat o parte din Volkswagen AG.
Primavara trecuta guvernatorul bancii centrale a Italiei, Antonio Fazio, a incercat sa blocheze doua banci din afara Italiei, ABN Amro din Olanda si Banco Bilboa Vizcaya Argentaria - care de asemenea a facut parte din studiul condus de Ambrosetti - de a face achizitii in Italia. Aceste actiuni au atras critici dure din partea UE si a tarilor de provenienta ale celor doua banci. Unul dintre participanti este de parere ca protejarea sistemului de servicii financiare de catre unele dintre statele UE afecteaza locul Europei pe piata globala.
"Numai o piata financiara integrata va permite companiilor europene din domeniu sa concureze cu jucatorii importanti de pe piata mondiala", a declarat acesta. Cu privire la impactul extinderii Uniunii asupra sistemului bancar, cei intervievati au acordat o valoare medie de 7,2 pe o scara de la 1 la 10, unde 10 reprezenta "un impact extrem de pozitiv". Unii europeni se tem de un nivel mai mare al integrarii in sectorul serviciilor datorita propunerilor facute de UE cu privire la accesul mult mai liber in cele 25 de tari ale Uniunii ale unor categorii de persoane ce activeaza in domenii precum avocatura, stomatologia si altele. In luna mai francezii au respins constitutia europeana de teama ca unele categorii profesionale vor veni sa munceasca in Franta pentru salarii mai mari.
O parte a participantilor au fost de parere ca o mai buna reglementare antitrust din partea UE ar putea face Europa mult mai competitiva in ceea ce priveste comertul global. "In domeniul energetic pietele inca mai sunt prea nationale", crede unul dintre participanti. Neelie Kroes, comisarul antitrust al UE, a facut din transformarea pietei energetice intr-una mult mai competitiva una dintre principalele prioritati ale mandatului sau.
De asemenea, existenta unui singur sistem de acordare a certificatelor de inventator la nivel european este considerata un lucru important, fiind notat cu o nota medie de 8,3. In prezent un inventator trebuie sa-si inregistreze inventia in toate cele 25 de state membre pentru a fi sigur ca aceasta este pe deplin protejata. Dar comunitatea oamenilor de afaceri este impartita cand vine vorba de patentele asupra software-ului. Un proiect de lege menit sa protejeze software-ul a fost respins de Parlamentul European in luna iulie din cauza protestelor.
"Nu suntem de acord cu decizia luata cu privire la respingerea directivei CII", a declarat Kagermann. "Avem nevoie de protectia IP-urilor. Tarile asiatice folosesc metode de protectie dezvoltate de Statele Unite. Si Europa ar trebui sa foloseasca acelasi model".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
