Business Internaţional

Cine va elibera Estul de dependenţa energetică de Rusia? Americanii sau arabii?

Cine va elibera Estul de dependenţa energetică de Rusia? Americanii sau arabii?

Autor: Catalina Apostoiu

16.05.2021, 23:08 405

♦ Strategia de creştere şi dominaţie pe piaţa mondială de GNL a Qatarului se bazează pe o ofertă masivă distribuţie şi coordonare cu alţi mari furnizori, cum ar fi Rusia.

Dacă în America mirajul gazelor naturale lichefiate, unul din instru­mentele atingerii dominaţiei ener­getice a SUA în timpul administraţiei Trump, s-a tranformat într-o cursă din care iese viu doar cine este cel mai puternic, Qatarul se pregăteşte să cucerească piaţa mondială.

GNL, în special cele din SUA, considerate de pro-americani şi „ga­zele libertăţii“, au devenit o parte importantă a unora dintre statele est-europene pentru a-şi asigura inde­pendenţa energetică de Rusia. Aşa­dar, cine va „elibera“ în cele din urmă Estul?

S-a sugerat că Qatar-ul a fost prins nepregătit de creşterea rapidă a capacităţii de producţie de GNL mai întâi în Australia şi mai apoi în SUA, autorităţile din Doha hotărând astfel în 2017 să ridice moratoriul privind dezvoltarea în continuare a masi­vului Câmp de Nord şi mai apoi să ţintească o extindere semnificativă a capacităţii GNL.

„Cu această decizie, Qatarul şi-a reafirmat încă o dată dominaţia ca cel mai mare furnizor de GNL din lume“, arată Chong Zhi Xin, director în cadrul firmei de cercetare IHS Markit, potrivit OilPrice.

„Această decizie de a merge mai departe pune în mod clar presiune pe alţi jucători. Anticipăm că firmele va trebui să-şi analizeze îndeaproape proiectele pentru a determina dacă pot găsi un avantaj competitiv în acest sector“.

Ministrul energiei din această ţară Saad al-Kaabi remarca recent că 2025-2027 vor fi ani cruciali pentru noile livrări de GNL.

Strategia de creştere şi dominaţie pe piaţa mondială de GNL a Qatar-ului se bazează pe o ofertă masivă şi distribuţie şi coordonare cu alţi mari furnizori, cum ar fi Rusia.

Ţara vrea mai întâi să-şi asigure o poziţie masivă pe pieţe-cheie unde cererea sezonieră este mai ridicată, în mod special în Europa, China şi India. La nivel de distribuţie, Qatargas a semnat la mijlocul anului 2020 contracte ce vizează construirea a până la 100 de noi vase transportatoare de GNL.

Producţia de GNL a Qatar-ului ar urma să crească de la 77 milioane de tone astăzi la 126 milioane de tone pe an până în 2027.

Ţara încearcă de asemenea să se coordoneze cu alte ţări producătoare pentru a explora zone de interes comun.

În cazul Americii, gazele naturale lichefiate erau menite să reprezinte unul din instrumentele atingerii dominaţiei energetice a SUA în timpul administraţiei Trump.

Cu atât de multe gaze ieşind din pământ graţie fracturării hidraulice, Statele Unite puteau acoperi nu numai cererea internă, dar şi nevoile ţărilor însetate de gaze.

Mai multe ţări europene şi-au construit terminale GNL în aşteptarea aşa-numitor „gaze ale libertăţii“, menite să le scape de dependenţa de Rusia.

Însă numărul furnizorilor americani de GNL către clienţi externi ar putea scădea în următorii ani. Jucători mai mici deja cedează.

AFACERI DE LA ZERO