Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) consideră că lipsa de consultare publică pe proiecte legislative de interes, printre care transferul contribuţiilor sociale, Codul Fiscal, parteneriatul public-privat, şi recent Fondul Suveran, dăunează climatului social şi economic românesc.
„Ordonanţa de urgenţă este un instrument care a fost supra-utilizat în România începând din 2000 în detrimentul unei legiferări de calitate bazată pe separaţia responsabilităţilor în stat între Guvern şi Parlament. În total, guvernele României au emis, după 1989, 3.136 de OUG-uri care au acoperit, în medie, câte 10 urgenţe în fiecare lună din ultimii 27 de ani. Peste 900 de ordonanţe de urgenţă au fost adoptate numai în perioada 2009 - decembrie 2017”, arată un comunicat al asociaţiei.
Multe dintre aceste ordonanţe de urgenţă trebuie apoi corectate cu altele succesive, cazul OUG 79 fiind emblematic, arată asociaţia.
„Viteza de aprobare şi consultare pe aceste ordonanţe de urgenţă este un blocaj major. Suntem invitaţi adesea să ne exprimăm opinia în aceeaşi zi sau în câteva ore. De cele mai multe, în clipa în care OUG-ul este pus în consultare publică, el este deja pe circuitul de avizare în Guvern şi nu i se mai pot aduce modificări semnificative chiar dacă experţii identifică probleme. Organizaţiile mediului de afaceri, ca parteneri de dialog, au ele însele nevoie de o perioadă rezonabilă de timp în care să analizeze proiectele de lege, să adune opinii avizate, să sintetizeze un punct de vedere reprezentativ şi relevant.
Credem că situaţia curentă a României nu justifică în niciun fel această „stare de asediu” şi viteza cu care sunt adoptate OUG-uri la fiecare şedinţă de Guvern. Considerăm că dezbaterile legislative ar trebui să aibă loc în Parlament şi să se extindă pe o durată semnificativă de timp, astfel încât să permită o legiferare de calitate, care să dureze”, spune comunicatul.
Coaliţia pentru Dezvoltarea României reprezintă peste 54.000 de companii care generează în jur de 1,2 milioane de locuri de muncă şi peste 50% din PIB şi îşi propune să ofere o bază coerentă pentru consultare cu Guvernul şi alte instituţii publice pe teme care au impact asupra climatului economic şi de afaceri din România.
