Colapsul demografic a trezit Europa de Est la o realitate dureroasă: sistemele de pensii trebuie reformate. Dar ce să aleagă, cât mai mulţi ani de muncă sau cât mai mulţi bani sub controlul statului?

Pentru că Franţa are probleme demografice şi de competitivitate economică, preşedintele Emmanuel Macron in­sistă, în pofida pro­tes­telor, cu o reformă a pen­siilor care va majora lent vârs­ta minimă de pensionare de la 62 de ani la 64 de ani. Macron, politician tânăr şi bancher de profesie, este la al doilea mandat, iar istoria spu­ne că al treilea nu va exista, astfel că reforma ar fi moştenirea pe care o lasă în urmă, cel mai pro­babil unor guverne populiste, poate chiar cu tendinţe comuniste.

Dar dacă Franţa are probleme demo­gra­fice şi de competitivitate, în economiile mai mici din Europa de Est, unde îmbătrânirii populaţiei i se adaugă exodul tinerilor spre vest, aceste probleme sunt şi mai mari. Polo­nia a trecut în ultimii ani prin mai multe etape de reformă, care au inclus inversarea unei re­forme anterioare prin scăderea vârstei de pen­sionare şi desfiinţarea pilonului de pensii bazat pe fonduri private. Critici au fost şi se înmul­ţesc pe măsură ce resursele finan­ciare scad. În Ungaria, guvernul, care a descurajat populaţia să contribuie la fondurile private de pensii, este în stadiul de discuţii, o direcţie care poate deveni populară fiind modelul polonez.

La acesta principalul punct de atracţie ar fi un program de economisire în care angajato­rul deschide automat la un administrator ales un cont de pensii pentru angajat (planuri de capital pentru angajaţi). Cu plăţi în acest cont participă angajatorul, angajatul şi o singură dată statul. În Cehia, dezbaterile pentru o re­for­mă a pensiilor s-au blocat la măsura renun­ţării la indexarea pensiilor în funcţie de inflaţie. În Cehia, considerată cea mai matură şi liberală economie din regiune, guvernul de coaliţie propune o reformă a pensiilor în care salariaţii din categoria de vârstă 50-59 de ani se pot pensiona la 66 de ani, cei din categoria 40-49 de ani se pot retrage la 67 de ani, iar cei mai tineri de 34 de ani ar avea dreptul la pensie după ce vor împlini 68 de ani. În prezent, vârsta de pensionare pentru bărbaţi şi femei fără copii este de 64 de ani.

Dar aceasta este doar o propunere care ar urma să fie dezbă­tută cu societatea civilă. În parlament se duc discuţii încinse pe tema altei componente a re­formei pensiilor, şi anume sus­pendarea inde­xă­rii pensiilor în raport cu in­fla­ţia. Executivul, format de o coaliţie de cinci partide, vrea să diminueze creşterile de pensii care ar fi necesare pentru menţinerea indexării la rata inflaţiei, aflată la niveluri record.

Scopul este de a petici bugetul ciuruit de cheltuielile făcute pentru atenuarea efectelor pandemiei de COVID-19 şi ale scumpirii ener­giei după ce Rusia a invadat Ucraina. Pensia medie lunară ar fi majorată, din iunie, cu doar 760 de co­roane (32 de euro), în loc de 1.770 de coroane. Economiştii mai progresişti cer re­forme mai profunde în condiţiile în care dez­baterile po­litice actuale nu acoperă creşterea cheltu­ielilor pensionarilor cu venituri mici, a ine­galităţilor şi a presiunilor inflaţioniste. Gu­ver­nul a calculat că dacă nu se face nimic, de­ficitul din sistemul de pensii va depăşi 5% din PIB în 2050. Aceleaşi estimări pun cheltuielile buge­tare cu pensiile pentru anul viitor la 30% din totalul cheltuielilor statului.

În Ungaria, unii analişti spun că problema este şi mai gravă, această ţară îndreptându-se spre un „dezastru al pensiilor“, scrie Portfolio. Populaţia îmbătrâneşte rapid, iar o întreagă generaţie de tineri lipseşte de pe piaţa contribuţiilor la sistemul de pensii. După ani de negocieri şi promisiuni, guvernul pare că este pregătit să-şi schimbe atitudinea şi să fie receptiv la propuneri de reformă. În prezent, 21% din populaţie este trecută de vârsta pensionării. În 30 de ani, unul din trei maghiari va avea peste 65 de ani.

Problema cea mare este că ungurii nu investesc în produse financiare care să le aducă siguranţă după ce nu vor mai munci. Ponderea acestor instrumente în activele financiare ale gospodăriilor ungare a scăzut de la 10% la 6% în zece ani. Şi numărul de unguri care investesc în astfel de produse a scăzut. Piaţa pensiilor nu mai este atrăgătoare pentru tineri. Direcţia spre care înclină propunerile băncii naţionale este de a-i încuraja pe angajatori să se ocupe de suplimentarea contribuţiilor pentru pensii. De asemenea, sunt propuse plăţi suplimentare în contul de pensii pentru femeile care fac copii şi bonusuri la pensie pentru cei ce aleg să muncească după vârsta de pensionare. Portfolio scrie că o direcţie populară a discuţiilor ar putea fi sistemul polonez, în care angajatorii sunt obligaţi să-şi încadreze automat angajaţii într-un plan de economisire pentru pensie. Dar Polonia a trecut în ultimii ani prin mai multe etape de reformă în sistemul de pensii. În primul rând, partidul care guvernează din 2015 a scăzut vârsta de pensionare, mergând astfel contra curentului european şi inversând reforma guvernului anterior. Apoi, guvernul anterior a desfiinţat pilonul din sistemul de pensii format din fondurile private din pensii, care depindeau de mersul pieţelor financiare. Polonezii au primit în schimb posibilitatea de a alege între a-şi transfera banii din conturile fondurilor private în conturi individuale de pensii, administrate de manageri de fonduri, sau a-i lăsa în întregime în administrarea statului. Guvernele Ungariei şi Poloniei, considerate populiste, acordă o importanţă specială majorării pensiilor, mai ales în vremuri cu inflaţie ridicată. Premierul polonez Morawiecki vorbea luna trecută de creşteri de pensii în acest an de peste 20% şi a adus aminte polonezilor că partidul său este cel care a redus vârsta de pensionare. În Polonia acum se trage un semnal de alarmă referitor la faptul că resursele Fondului Demografic de Rezervă, din care statul ar trebui să plătească pensiile în caz de urgenţă şi unde au intrat o parte din activele pilonului format din fondurile private de pensii, sunt periculos de scăzute. Iar unii analişti spun că prin scăderea vârstei de pensionare, partidul de guvernământ a distrus locuri de muncă şi a condamnat pensionarii la pensii mai mici. Alţii cer renunţarea la pensiile speciale care secătuiesc ministerele de bani şi trecerea la un sistem general de pensii. În Polonia, problemele demografice sunt ceva mai mici decât în restul regiunii, în parte mulţumită aportului de refugiaţi ucraineni.