Când în octombrie anul acesta guvernul Bulgariei a impus o taxă de tranzit pentru gazele naturale exportate prin conductele de pe teritoriul ei de Rusia în Ungaria şi Serbia, Budapesta şi Belgradul şi-au simţit interesele lezate. Presa proguvernamentală maghiară şi diferiţi politicieni maghiari au acuzat influenţa americană şi a miliardarului George Soros. Aceasta deşi taxa de tranzit era impusă nu statelor importatoare, ci exportatorului, colosul rus Gazprom.
Bulgaria n-a încasat niciun ban până acum şi în cele din urmă s-a retras de pe poziţii după ce Budapesta a ameninţat-o că dacă nu renunţă la taxă îi blochează intrarea în spaţiul de liberă trecere Schengen. Astfel, conflictul pare că s-a stins, dar el atrage atenţia asupra importanţei pe care Bulgaria a ajuns să o aibă în tranzitul gazelor naturale dinspre est spre vest, dar şi asupra alianţelor care se clădesc în regiune.
Guvernul bulgar a aplicat în octombrie o taxă de tranzit echivalentă cu 10 euro pe MWh (circa 20% din preţul de referinţă pentru gazele tranzacţionate în hubul regional Amsterdam, potrivit Bloomberg), scopul principal fiind de a descuraja intrarea gazelor ruseşti pe piaţa europeană, de a crea o concurenţă „reală“ de care ar beneficia întreaga UE, dar şi de a aduce bani la buget. Budapesta a considerat această decizie ca ostilă ei şi solidarităţii europene şi a spus că îi sunt puse în pericol importurile de gaze ruseşti.
Ungaria şi-a coordonat presiunile asupra Bulgariei cu Serbia, o ţară pe care şi-o face tot mai apropiată, inclusiv pe plan energetic. Ambele ţări depind de Bulgaria şi nu doar pentru a importa gaze naturale ruse, care tranzitează teritoriul bulgăresc prin gazoductul rusesc Balkan Stream, ci şi pentru a avea acces la gaze naturale lichefiate cu care, spun ele, îşi întăresc independenţa de energia rusească. Şi Austria este în aceeaşi situaţie. Cum a ajuns Bulgaria să construiască Balkan Stream este o odisee în sine.
Gazoductul este continuarea prin Balcani a TurkStream, conducte care aduc gaze din Rusia în Europa prin Turcia. TurkStream şi Balkan Stream sunt înlocuitorul proiectului rusesc South Stream, la care Moscova a renunţat acuzând piedici din partea Comisiei Europene. Bulgaria a continuat să lucreze la partea sa de South Stream mult după ce era clar că Rusia nu mai este interesată de gazoduct. Apoi, când ideea de Balkan Stream a prins viaţă, Bulgaria a făcut exces de zel în construirea gazoductului, în dauna unui interconector cu Grecia care ar fi permis Azerbaidjanului să-şi exporte gazele în România şi Ungaria şi de aici mai departe.
Între timp, ţara, considerată cea mai săracă din UE, a trecut prin mai multe crize guvernamentale şi în cele din urmă s-a ales cu un guvern de coaliţie prooccidental şi cu un preşedinte considerat prorus. Aceste tendinţe politice sunt prezente de multă vreme în Bulgaria. Astfel s-ar explica atitudinea faţă de gazoductele ruse, dar şi de ce Sofia a refuzat să plătească în ruble importurile de gaze din Rusia, de care până în 2022 era complet dependentă. Plata în ruble a fost cerinţa Gazprom. Iar refuzul a fost întâmpinat de Rusia prin oprirea, în aprilie anul trecut, a livrărilor de combustibil către Bulgaria. Cu toate acestea, Bulgaria a permis ca exporturile de gaze ruseşti să-i tranziteze teritoriul pentru a ajunge la Ungaria şi Serbia.
Însă de atunci, ea caută alternative. Una sunt gazele azere. Alta sunt gazele naturale lichefiate, iar în acest sens Bulgargaz, compania naţională de gaze a Bulgariei, a semnat la începutul anului un acord pe 13 ani cu Botas, compania naţională de gaze a Turciei, prin care a căpătat acces la reţeaua de gaze turcească şi la terminalele de gaze naturale lichefiate ale acestei ţări. Bulgaria are acces şi la două terminale de GNL din Grecia, la unul dintre ele Bulgartransgaz având o participaţie de 20%.
În aprilie, Turcia a efectuat primele livrări de GNL către Bulgaria. Compania americană Cheniere a fost printre primii exportatori de gaze lichefiate pe această rută. Apoi, în toamnă, gigantul din energie francez TotalEnergies a câştigat un contract pentru furnizarea de GNL către Bulgaria în primele două luni ale anului viitor prin intermediul terminalelor turceşti. Sofia are din toamna acestui an un acord de cooperare în domeniul livrării de GNL chiar cu Ungaria.
Iar în decembrie, Serbia a pus în funcţiune un interconector care-i leagă reţeaua de gaze de cea a Bulgariei şi care îi oferă acces la gaze azere şi la GNL aduse de Bulgaria din portul grecesc Alexandroupolis, unde este în construcţie un terminal de gaze lichefiate. Dacă Bulgaria a devenit o verigă importantă în transportul energiei în Balcani şi UE, Ungaria se află mai tot timpul capătul care primeşte, iar acest lucru o face vulnerabilă.
Spre exemplu, carburanţii vânduţi de benzinăriile ungureşti sunt printre cei mai scumpi din regiune deoarece Ucraina şi Croaţia „taxează brutal“ petrolul care le tranzitează teritoriile pentru a ajunge pentru procesare în Ungaria, după cum scrie Világgazdaság, un ziar deţinut de un aliat al premierului Viktor Orban.
