Business Internaţional

Criza economică a provocat valuri de insolvenţe pe toate continentele. Economiile majore s-au pregătit să le înfrunte în moduri foarte diferite. Berlinul a simplificat radical legea falimentului. SUA pompează bani

Criza economică a provocat valuri de insolvenţe pe toate continentele. Economiile majore s-au pregătit să le înfrunte în moduri foarte diferite. Berlinul a simplificat radical legea falimentului. SUA pompează bani

În SUA, în weekend, Tailored Brands - proprietarul mărcilor Men’s Wearhouse şi JoS. A. Bank - şi magazinele Lord & Taylor au depus cerere pentru declararea falimentului. Cel puţin 25 de retaileri importanţi şi-au cerut falimentul în acest an. Apocalipsa retailului american continuă neabătută.

Autor: Bogdan Cojocaru

04.08.2020, 23:12 2860

În SUA, circa 3.600 de companii mari au cerut protecţie faţă de creditori sub legea falimentului în prima jumătate a acestui an, cel mai mare număr din 2012 încoace, iar analiştii spun că acesta este doar calmul de dinaintea furtunii.

De mult timp se vorbeşte şi despre o apocalipsă a retailului. În Germania, cea mai mare economie europeană, sunt aşteptate 29.000 de falimente în lumea corporate dacă impactul crizei produse de pandemie nu este respins.

Din China veştile vin mai greu, iar datele oficiale sunt privite cu neîncredere. Însă diverse site-uri de analiză financiară dau cifre impresionante: zeci de mii de insolvenţe în doar primele două luni ale anului. China este prima economie majoră perturbată de pandemia de Covid-19.

Actuala criză a provocat scăderi fără precedent în principalele economii ale lumii, şocurile simţindu-se puternic în lumea corporate. Deutsche Welle a publicat o analiză despre cum cele mai importante ţări din Europa intenţionează să ţină companiile deasupra valurilor de insolvenţe aşteptate.

Amploarea distrugerilor provocate de pandemie în economiile din întreaga lume a început să se vadă clar săptămâna trecută, când mai multe ţări şi-au publicat datele privind evoluţia PIB în al doilea trimestru - perioada în care restricţiile de mişcare şi măsurile de distanţare socială au închis industrii întregi.

În zona euro, Spania a înregistrat cea mai accentuată scădere a producţiei economice, de -18,5% faţă de trimestrul precedent, în timp ce Franţa şi Italia s-au contractat cu -14%, respectiv -12%. Economia Germaniei a luat-o în jos cu -10,1%, o viteză record.

În alte părţi ale lumii, economia SUA s-a comprimat cu -9,5%, iar cea a Japoniei cu -11%. Doar China pare că s-a putut ridica în picioare, crescând modest, cu 3,2%, după o scădere de -6,8% în primul trimestru.

Întrucât criza glo­bală afectează între­prin­deri şi gos­po­dării deopotrivă, guver­nele au adoptat politici de combatere a tur­bu­len­ţelor din pro­duc­ţie şi consum incluzând atât sprijin financiar, cât şi modificări legis­la­tive menite să evite întrarea în faliment a per­soanelor şi afacerilor.

În Germania, având în vedere că se estimează 29.000 de falimente corporative dacă economia îşi va reveni doar cu mare  greutate, guvernul a pregătit modificări majore ale legii insolvenţei, inclusiv suspendarea obligaţiei de a depune cerere pentru fali­ment. Anterior, o companie incapabilă să-şi plătească datoriile când acestea au ajuns la scadenţă (insolvenţa fluxurilor de numerar) sau aflată în situaţia în care pasivele depăşesc activele (insolvenţa de bilanţ) era obligată să depună cerere pentru faliment în termen de trei săptămâni. În conformitate cu noile reglementări adoptate la sfârşitul lunii martie, această obligaţie a fost suspendată retroactiv de la 1 martie până la 30 sep­tem­brie 2020. Există două ex­cep­ţii de la re­gulă, una fiind cazul în care mo­tivele insol­ven­ţei nu sunt rezultatul pandemiei, iar cealaltă când nu există perspective de eliminare a incapacităţii de plată a firmei.

În plus, dispoziţiile legale care interzic anumite plăţi pe fondul procedurilor de faliment au fost relaxate în perioada de suspendare, oferind managerilor mai multă libertate pentru a menţine operaţiunile comerciale sau pentru a implementa o restructurare fără a declanşa răspunderea personală.

Mai mult, noile împrumuturi bancare acordate în perioada de suspendare, precum şi garanţiile asigurate pentru acestea sunt mai bine protejate, nemaiputând fi contestate într-o insolvenţă ulterioară.

Acest lucru are ca scop încurajarea băncilor să ofere credite. În plus, noua lege reduce riscul pentru contrapartidele contractuale ale unei companii aflate în dificultate, cum ar fi furnizorii, proprietarii şi locatarii, care trebuie plătite chiar dacă eforturile de restructurare eşuează.

Toate aceste dispoziţii nu se aplică dacă motivul in­­sol­venţei exista deja înainte de 1 martie.

În SUA, guvernul nu a implementat modificări di­r­ecte ale celebrului Capitolul 11 care regle­men­tează falimentul. Cu toate acestea, Coronavirus Aid, Relief and Economic Security (CARES) Act, pachet de legi adoptat în contextul pandemiei în mar­tie, oferă sprijin întreprinderilor care au pro­ble­me din cauza crizei.

Acesta include măsuri de stimulare de aproximativ 2.000 de miliarde de dolari (1.700 de miliarde de euro) - cel mai mare stimul economic din istoria SUA. În plus, un fond de 500 de miliarde de dolari controlat de Rezerva Federală a fost creat pentru finanţarea unui program de creditare guvernamental adresat companiilor aflate în dificultate. Sprijinul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii este extins prin programul de împrumut Administrarea micilor afaceri (SBA) şi prin Programul de protecţie a salariilor (PPP). Pragul care permite întreprinderilor să profite de aceste ajutoare a fost majorat recent de la aproximativ 2,7 milioane dolari la 7,5 milioane dolari, suma reprezentând  valoarea companiei.

Cu toate acestea, compania nu trebuie să fi fost deja insolvabilă pentru a putea beneficia de programe. De asemenea, afacerea trebuie să aibă un plan privind modul în care va integra stimulentele într-o strategie pe termen lung care să o ajute să navigheze prin această criză.

Nici în China nu s-au modificat legile privind insolvenţa, însă autorităţile au emis noi orientări pentru faliment. Instanţele de faliment sunt acum solicitate să încurajeze procesele de restructurare şi negociere înainte de lichidarea unei companii. Se presupune că instanţele ghidează activ negocierile dintre creditori şi debitori prin stabilirea plăţilor unor rate, prelungirii perioadei de execuţie pentru pasive şi modificării preţului contractului. În cazul unei restructurări în contextul falimentului, dacă nu se găsesc investitori noi, instanţele pot prelungi termenul pentru o propunere de restructurare cu până la şase luni. Dacă o companie este implicată în prevenirea şi controlul pandemiei, instanţa este chiar autorizată să oprească cu totul procedurile de faliment. Înainte de declararea unei firme ca fiind în faliment, instanţele trebuie să examineze capacitatea debitorului de a opera în mod continuu şi viabilitatea industriei în care îşi desfăşoară acesta activitatea. Scopul este de a evita procedurile de faliment pentru debitorii care ar putea supravieţui dacă nu ar fi fost pandemia.

Cu toate acestea, în lunile următoare multe dintre programele de urgenţă urmează să expire, ceea ce creează pericolul ca un al doilea val să lovească economiile din întreaga lume, inclusiv prin creşterea numărului de falimente. În acest context, orice diluare a programelor de susţinere ar putea face diferenţa între supravieţuire şi colaps în special pentru companiile mici, cu rezerve de numerar limitate şi marje înguste. Între timp, în SUA, în weekend, Tailored Brands - proprietarul mărcilor Men’s Wearhouse şi JoS. A. Bank - şi magazinele Lord & Taylor au depus cerere pentru declararea falimentului. Unitatea canadiană a FAS a Chico şi-a declarat falimentul pe 31 iulie. Săptămâna precedentă a fost rândul Ann Taylor şi companiei mamă a Lane Bryant, Ascena Retail Group. Apocalipsa retailului american continuă neabătută.  Cel puţin 25 de retaileri importanţi şi-au cerut falimentul în acest an, potrivit Bloomberg.

 
 
Comedymall VOT IN PANDEMIE
AFACERI DE LA ZERO