O lecţie clară se desprinde de pe urma vânzărilor dramatice înregistrate pe pieţele italiene de obligaţiuni: aşa-numitul „doom loop“, cercul vicios care creează o legătură directă între ţările din zona euro şi sistemele bancare ale acestora reprezintă încă o forţă puternică, scrie Financial Times.
La numai câteva ore după ce preşedintele italian Sergio Mattarella a provocat rumoare în Roma blocând desemnarea unui ministru eurosceptic, investitorii se grăbeau să verifice ce bănci au cea mai mare expunere la obligaţiunile suverane italiene.
Reacţia promptă a fost bazată pe experienţă, investitorii având de suferit în trecut, cel mai recent când Grecia a flirtat cu ieşirea din zona euro în 2015, zguduind propriul sistem bancar şi făcând să sufere multe bănci străine care deţineau datorii suverane greceşti.
Ideea că Italia ar putea vota într-un referendum cu privire la un exit din zona euro este încă una nerealistă pentru majoritatea investitorilor, însă şi cea mai slabă şansă a unui astfel de rezultat a fost suficientă pentru ca Moody’s să plaseze ratingurile de credit ale unui număr de 12 bănci italiene sub review pentru retrogradare. Ţara are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale datoriei din lume, de peste 130% din PIB. Băncile sale sunt masiv expuse, obligaţiunile suverane italiene reprezentând aproape 10% din activele băncilor ţării la sfârşitul anului trecut. Proporţia o depăşeşte pe cea a majorităţii celorlalte ţări europene, deşi s-a mai redus în ultimii ani odată cu eforturile marilor bănci italiene de diversificare a portofoliilor de obligaţiuni.
Potenţialul impact nu se rezumă însă la nivelul băncilor italiene. Bănci din Spania, Belgia, Germania şi Franţa sunt de asemenea expuse la titlurile suverane italiene.
Asigurătorii europeni sunt de asemenea vulnerabili. Această dispersare la scară largă a expunerii faţă de titlurile suverane italiene evidenţiază de ce vânzările masive de acţiuni bancare de săptămâna trecută au reprezentat un fenomen european.
Există şi alte căi prin care şocul de pe piaţa italiană a obligaţiunilor a rănit sectorul bancar.
Pe lângă creşterea costurilor de finanţare pentru bănci în general, turbulenţele au erodat de asemenea speranţele că BCE va majora în curând dobânzile de la nivelurile actuale negative care au pus presiune pe marjele de profit ale băncilor.
Băncile italiene vor beneficia pe termen scurt de pe urma yieldurilor mai ridicate ale obligaţiunilor suverane în care investesc o mare parte din cashul primit de la deponentţi. Totuşi, riscul politic va avea în cea mai mare măsură un impact negativ asupra băncilor, putând anula progresele făcute în vânzarea creditelor rele.
În toată această criză, BCE este acuzată că a amplificat vânzările de obligaţiuni italiene, potrivit Marketwatch.
Banca şi-a redus achiziţiile de titluri italiene în mai, la apogeul turbulenţelor politice din această ţară. Oficialii băncii au declarat că încetinirea a venit pentru că banca a fost nevoită să achiziţioneze mai multe titluri germane după ce un volum ridicat din acestea au expirat în aprilie.
Mişcarea băncii a atras însă mânia politicienilor italieni, care s-au plâns că momentul ales pentru reducerea achiziţiilor a amplificat vânzările.
