Legăturile strânse dintre statul grec şi Biserica Ortodoxă se transformă dintr-o binecuvântare într-un blestem pentru guvernul împovărat de datorii, care se chinuie să finanţeze această instituţie, tocmai în aceste vremuri în care grecii sărăciţi de criză au atât de mare nevoie de activitatea caritabilă a bisericii.
Privată de bani după ce statul a tăiat drastic cheltuielile, biserica profund conservatoare caută noi surse de finanţare. În pofida spiritului întreprinzător, cum este cazul unei mănăstiri care vrea să construiască un parc de energie solară, numărul preoţilor se reduce, salariile celor care rămân sunt tăiate, iar bisericile se chinuie să ofere în continuare mese gratuite nevoiaşior, tot mai numeroşi din cauza şomajului care a atins cote record şi a sărăciei, scrie Thomson Reuters.
"Casieriile sunt goale şi întregul sistem este în colaps", spune Ignatios Stavropoulos, un preot modern care are propia pagină pe LikedIn, o reţea de socializare pentru profesionişti.
Pământ şi taxe în schimbul salariilor
Statul a convenit printr-un acord pe 60 de ani să plătească salariile preoţilor, primind în schimb foarte multe dintre proprietăţile bisericii, inclusiv terenuri. Acest lucru înseamnă că guvernul trebuie să plătească salariile a mai mult de 10.000 de preoţi, echivalentul a 190 milioane de euro anual, ceea ce împovărează şi mai mult bugetul suprasolicitat al ţării.
Remuneraţia unui preot paroh este de circa 1.000 de euro pe lună. Atena va plăti salariul unui singur preot care înlocuieşte zece preoţi care s-au pensionat sau au murit, ceea ce creează deficite în parohiile izolate în timpul acestei recesiuni, atunci când oamenii au cel mai mult nevoie de ajutorul unui slujitor al Domnului.
Spre deosebire de unele ţări din nordul Europei unde influenţa religiei este tot mai scăzută, în Grecia biserica are un rol important în viaţa oamenilor. Preoţii cu barbă, îmbrăcăţi în robe negre, lungi, sunt o imagine obişnuită pe străzile greceşti, iar credinţa ortodoxă este recunoscută de Constituţie ca fiind religia oficială în Grecia. Potrivit sondajelor de opinie, 80% dintre respondenţi cred în Dumnezeu, grecii fiind printre cei mai credincioşi oameni din Europa, deşi mulţi dintre ei nu merg frecvent la biserică. Atitudinea faţă de biserică este diferită, instituţia fiind criticată pentru legăturile prea strânse cu statul. Mulţi oameni cred că biserica are foarte multe proprietăţi, plăteşte taxe şi impozite scăzute şi în general nu contribuie cu cât ar trebui, în condiţiile în care facturile grecilor au crescut foarte mult ca urmare a condiţiilor de austeritate impuse de acordul de bailout cu UE şi FMI. Biserica respinge astfel de păreri.
În ultimele decenii, biserica a transferat 96% din proprietăţile sale în proprietatea statului, iar anul trecut a plătit taxe de 12,6 milioane de euro, reprezentanţii instituţiei subliniind că biserica nu este tratată diferit faţă de altă organizaţie non-profit.
Pentru a acoperi lipsa preoţilor, episcopii permit celor care nu au pregătire religioasă să slujească, dar aceşti voluntari nu primesc un salariu plătit de stat şi nu poartă vestimentaţia specifică. "Preoţii din satele mici care s-au pensionat sau au murit nu sunt înlocuiţi de alţi preoţi, iar în curând vom avea o problemă gravă", spune părintele Irinaios.
Numărul porţiilor de mâncare oferite în Atena s-au dublat anul trecut
Biserica a început să-şi reducă deja cheltuielile operaţionale, pentru a putea face faţă costurilor cu activităţile caritabile. Instituţia religioasă a cheltuit anul trecut 96 milioane euro pentru cele 700 de organizaţii caritabile pe care le conduce.
"Criza nu ne afectează doar activitatea caritabilă, ci afectează întreaga existenţă a acestor organizaţii", spune episcopul Efstathios al Spartei. Economiile de cheltuieli se fac pe toate nivelurile. Comenzile bisericilor pentru lumânări au scăzut cu 40% în perioada sărbătorilor pascale din acest an, spune un vânzător de articole religioase din provincia Arcadia.
Porţiile de mâncare oferite în Atena aproape că s-au dublat anul trecut, ajungând la 10.000 pe zi fără a lua în considerare cele 3.000 de pachete de mâncare trimise lunar familiilor nevoiaşe, spune părintele Vassileios Hatzavas care conduce fondul de ajutorare a săracilor din cadrul Arhiepiscopiei de la Atena, în condiţiile în care şomajul a atins un nivel record.
Clericii caută tot mai mult surse alternative de venit, din cauza măsurilor de austeritate impuse de guvern.
Lipsa banilor şi litigiile legate de multe proprietăţi imobiliare au determinat biserica să caute cooperarea municipalităţilor şi a afacerilor private, spune Hatzavas.
Biserica a trimis pentru prima dată luna trecută o delegaţie oficială la un târg de turism religios din Rusia, cea mai mare ţară creştin-ortodoxă din lume şi o destinaţie turistică importantă. Mănăstirea Penteli din apropierea Atenei intenţionează să construiască un parc solar pentru a atrage subvenţii de la producătorii de energie din surse regenerabile. Unii preoţi au mers mai departe în încercarea de a obţine cât mai multe fonduri, aşa cum este şi cazul lui Efraim, stareţul mănăstirii Vatopedi, veche de o mie de ani.
Efraim este artizanul unui plan de acum şase ani prin care călugării de la mănăstirea de pe Muntele Athos, o enclavă independentă ortodoxă, i-au convins pe oficialii guvernamentali să facă schimb de terenuri agricole ieftine pentru propretăţi imobiliare în Atena.
Efraim a fost acuzat de afaceri frauduloase, procurorii spunând că acest lucru a costat statul zeci de milioane de euro.
Fără a lua în considerare afacerea Vatopedi, criza oferă bisericii şansa de a fi mai puţin dependentă financiar de stat, aşa cum au făcut acum zeci de ani alte biserici. "Pentru biserică, aceasta este o chestiune de supravieţuire", spune Stavropoulos.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
