Preşedintele sârb Aleksandar Vucic, fostul ministru de informaţii al dictatorului Slobodan Milosevici, s-a grăbit să-l sune pe preşedintele rus Vladimir Putin când Kosovo a arestat şi expulzat zilele trecute un oficial sârb care intrase în ţară fără permisiune. Vucic i-a cerut lui Putin sfatul despre cum să se „confrunte cu violenţa şi agresiunea“ demonstrată de kosovari.
Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe Federica†Mogherini s-a deplasat de urgenţă la Belgrad pentru a discuta cu Vucic.
Relaţiile dintre Serbia şi Kosovo sunt extrem de tensionate, mai ales după ce în ianuarie anul trecut a fost trimis către Kosovo un tren sârbesc pe care scria mare, în mai multe limbi, „Kosovo este sârbesc“. Implicarea lui Putin de către Vucic în această chestiune arată că Rusia este un jucător important în manevrele geopolitice din regiune. Serbia este cel mai important pion al Moscovei, care a căpătat această influenţă cu costuri reduse. Serbia a refuzat să impună sancţiuni Rusiei aşa cum a făcut, spre exemplu, Muntenegru. Mercenari sârbi au luptat la Donetsk pentru destabilizarea Ucrainei.
Companiile ruseşti au investit în Serbia de cinci ori mai puţin decât cele europene, notează Serbia Monitor. Investiţiile business-ului european din ultimul deceniu se ridică la 15 miliarde de euro, nivel echivalent cu 73% din totalul investiţiilor făcute în Serbia. În prima jumătate a anului trecut ponderea a fost de 85%. În mod tradiţional UE a fost cel mai important şi cel mai mare partener comercial al Serbiei, participând cu peste 60% la importurile şi exporturile acestei ţări. în plus, între 2000 şi 2015, statele UE au acordat Serbiei fonduri nerambursabile de 2,7 miliarde de euro în speranţa că în viitor această ţară va face progrese suficient de mari pentru a putea intra în Uniune.
În schimb, Rusia a investit aproximativ 2,4 miliarde de euro, iar schimburile comerciale dintre cele două ţări sunt de doar 2,3 miliarde de dolari pe an. În 2016, Rusia era al nouălea cel mai mare investitor al Serbiei. În 2010 se situa pe primul loc. Aproape 90% din investiţiile ruse au ca ţintă un singur segment economic: petrolul. Serbia importă din Rusia mai mult decât exportă acolo pentru că este dependentă de petrolul şi gazele ruseşti. Circa 80% din importurile de gaze ale Serbiei vin din Rusia.
În 2016, Serbia a fost cel mai mare exportator de mere în Rusia. Cu toate acestea, notează Serbia Monitor, un sfert dintre sârbi cred că Rusia este cel mai mare finanţator al Serbiei.
Un studiu al Center for the Study of Democracy atrage atenţia că amprenta economică a Rusiei asupra Serbiei ar putea fi mai mare decât o arată statisticile deoarece multe dintre investiţiile din Serbia vin prin companii ruseşti, dar cu sedii în Austria şi Olanda, state membre ale UE. Însă tot de acolo fac transferuri financiare şi companii din UE. Cea mai mare parte a investiţiilor UE în Serbia au ca surse tocmai aceste două ţări - 26% în perioada 2014-2016.
Una dintre cele mai puternice companii din Rusia, Gazprom, deţine în Serbia compania fanion de petrol şi gaze naturale NIS prin subsidiara Gazprom Neft (56% din acţiuni). Celălalt acţionar important al NIS este guvernul sârb (30% din acţiuni). NIS reprezintă aproximativ 17% din PIB-ul Serbiei.
ZD International, o subsidiară a Companiei de Căi Ferate a Rusiei, intenţionează să preia controlul companiei sârbe care modernizează infrastructura de transport. Din martie 2014 RZD lucrează la revitalizarea infrastructurii din Serbia. În această ţară au opera˛iuni peste 30 de companii ruseşti. Rusia are, de asemenea, o prezenţă notabilă în sectorul bancar al Serbiei, unde un jucător important este Marfin Bank, deţinută de Expobank, la care acţionar majoritar este Igor Vladimirovici Kim, om de afaceri apropiat preşedintelui rus Vladimir Putin.
De asemenea, prezenţa Rusiei în economia sârbă este extinsă prin credite directe interguvernamentale. Asistenţa financiară a Rusiei a devenit importantă după februarie 2012, când FMI a suspendat temporar un acord cu Serbia deoarece guvernul refuza să respecte condiţiile instituţiei, notează Huffington Post. După disputa Serbia-FMI, Rusia a promis investiţii în infrastructura sârbă. Putin s-a angajat în 2012 să extindă gazoductul rusesc South Stream şi să acorde guvernului de la Belgrad un credit de 800 de milioane de dolari pentru o rută feroviară între capitala ţării şi Pancevo. Finanţarea Rusiei s-a extins în timpul perioadei de tensiuni cu Occidentul în industria grea şi în sectorul apărării. Căile ferate sârbe au primit un împrumut rusesc de 800 de milioane de dolari.
Rusia cooperează bine cu Serbia şi în domeniul militar. În ianuarie 2016, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a anunţat intenţia Moscovei de a înarma Serbia cu armament sofisticat, inclusiv cu rachete sol-aer S-300. Într-una din vizitele sale în Serbia, Rogozin a declarat că această ţară „nu va deveni niciodată membră a UE“.
