Business Internaţional

Cu o Fed care a declarat război inflaţiei şi cu noi incertitudini economice la orizont, viaţa băncilor centrale est-europene a devenit brusc mai complicată. Dobânzile nu le pot duce decât în sus

Cu o Fed care a declarat război inflaţiei şi cu noi incertitudini economice la orizont, viaţa băncilor centrale est-europene a devenit brusc mai complicată. Dobânzile nu le pot duce decât în sus

Guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei Adam Glapinski a avertizat asupra unui atac al Comisiei Europene asupra guvernului şi conducerii băncii centrale poloneze.

Autor: Bogdan Cojocaru

01.12.2021, 22:54 3098

Deprecierile aducătoare de inflaţie din ultimele luni ale monedelor est-europene s-au produs pe fundalul întăririi dolarului. Decizia preşedintelui Rezervei Federale americane (Fed) de a recataloga presiunile inflaţioniste din cea mai mare economie a lumii drept de durată în loc de doar trecătoare va accentua această forţă. Fed va accelera înăsprirea politicii monetare pentru a domoli creşterea preţurilor, iar pentru băncile centrale est-europene politica monetară nu poate avea decât o direcţie: dobânzi din ce în ce mai mari.

Băncile centrale ale Ungariei şi Poloniei au trimis semnale puternice că aceasta va fi direcţia.

Banca centrală a Ungariei majorează deja din vară principala dobândă de referinţă, fiind prima din UE care a făcut acest lucru de când a izbucnit pandemia, iar zilele trecute a ridicat pe neaşteptate o altă dobândă de referinţă, pentru depozite, pentru a patra oară în ultimele două săptămâni.

De asemenea, instituţia condusă de un critic al premierului considerat populist Viktor Orban a făcut loc pentru creşterea altor dobânzi. Forintul, care are tendinţa de a se deprecia în vremuri cu dificultăţi ecomomice, a răspuns iniţial prin apreciere, chiar dacă dolarul s-a întărit ca reacţie la mesajele transmise de preşedintele Fed Jerome Powell.

„Se pare că pieţele au fost în sfârşit convinse că banca centrală a Ungariei este pregătită să acţioneze“, a explicat pentru Reuters un trader de pe piaţa valutară din Budapesta. Forintul a atins pe 23 noiembrie minimul istoric faţă de euro.

Moneda ungară şi-a mai pierdut ulterior din elan, în ton cu volatilitatea de pe pieţe dată de incertitudinile pe care le creează răspândirea noii variante de Covid, Omicron. Băncile centrale majorează dobânzile pentru a stăvili inflaţia şi deprecierea monedelor.

Banca centrală ungară a acţionat din vreme şi în forţă, dar cu efect limitat. Instituţia similară din Polonia a intervenit mai târziu, iar acum inflaţia s-a dus la aproape 8%. Iar guvernatorul băncii centrale poloneze Adam Glapinski se suceşte. În cel mai recent mesaj transmis pieţelor, poporului, dar şi „duşmanilor“ Poloniei, el a asigurat că va apăra zlotul şi că va avea grijă ca moneda să rămână una puternică, un simbol al unei economii puternice. Dar Glapinski n-a avut de la început această direcţie.

Luni de zile bancherul a refuzat să urmeze exemplul băncii centrale ungare şi a celei cehe şi să majoreze dobânzile, spunând că situaţia este sub control, că inflaţia este trecătoare şi că mai importantă este creşterea economică (dobânzile mari au tendinţa să încetinească avansul economic).

A făcut-o în cele din urmă pe neaşteptate, dar abia în octombrie, iar explozia preţurilor a devenit o îngrijorare, notează Bloomberg. Guvernul a pornit săptămâna aceasta un scut anti-inflaţie, un pachet de reduceri de taxe care să ajute populaţia să reziste scumpirilor. Acum, Glapinski, care caută un al doilea mandat ca guvernator, a spus într-un interviu pentru săptămânalul Gazeta Polska că este suficient spaţiu pentru alte majorări ale dobânzilor, doar că acest spaţiu nu este nelimitat. El a explicat că o monedă puternică este o reflexie a unei economii puternice, dar şi că o apreciere „nu este întotdeauna benefică“ deoarece poate reduce competitivitatea. „Puterea zlotului depinde mereu de economie. Nu există o economie puternică fără un zlot puternic.“ Până nu demult banca centrală încerca să ţină moneda slabă, pentru a-i ajută pe exportatori. Luna trecută, zlotul a atins cel mai mic nivel din 2009 încoace, în timp ce inflaţia a stabilit recordul ultimelor două decenii. După comentariile lui Glapinski, zlotul s-a apreciat. Însă pieţele nu sunt la fel de convinse de intenţiile băncii centrale poloneze cum sunt de cele ale Ungariei.

„Remarcile guvernatorului Glapinski despre puterea zlotului şi economia puternică trebuie însoţite de măsuri concrete pentru a te aştepta ca încrederea în moneda poloneză să se îmbunătăţească“, spune Piotr Matys, analist la InTouch Capital Markets. „Am putea vorbi de o nouă majorare a dobânzii în decembrie.“ Guvernatorul s-a folosit de interviu şi pentru a face comentarii politicie, avertizând asupra unui atac de la Bruxelles asupra guvernului şi conducerii băncii centrale din Polonia, despre o încercare a instituţiei europene de a înlocui guvernul de la Varşovia şi de a schimba direcţiile altor instituţii poloneze. Astfel de afirmaţii sunt rare dacă vin din partea unui guvernator al unei bănci centrale din UE. Glapinski nu este singurul şef de bancă centrală care se suceşte. A făcut-o şi cel mai puternic bancher al lumii. Este vorba de Powell, de la Fed, care în faţa senatorilor americani a renunţat la ideea că inflaţia este doar trecătoare şi le-a spus că preţurile mari vor persista mai mult timp. Aceasta înseamnă că Fed va grăbi retragerea măsurilor de stimulare a pieţelor prin achiziţii de active şi că urcă probabilitatea ca banca centrală americană să majoreze dobânzile mai rapid decât s-a anticipat până acum. Această schimbare de ton poate însemna că pieţele vor reacţiona exagerat de acum încolo. Adică mai multă volatilitate.

 
AFACERI DE LA ZERO