Business Internaţional

​Cu o Skoda şi un buget de 82.000 de dolari, un profesor universitar vrea să devină preşedintele Islandei

​Cu o Skoda şi un buget de 82.000 de dolari, un profesor universitar vrea să devină preşedintele Islandei

Autor: CătăIina Apostoiu

15.06.2016, 19:02 776

Favoritul în cursa pentru preşedinţia Islandei este un profesor universitar care-şi desfăşoară campania într-o Skoda Favorit împrumutată. Echipa sa: un manager, un fotograf şi câţiva oameni care se ocupă de voluntari. Bugetul: 82.000 de dolari, scrie Bloomberg.

Gudni Th. Jonannesson este un susţinător al democraţiei participative şi un campion al statului social. Deşi evită populismul şi se bazează pe mici donaţii individuale, Johannesson conduce în cursa alegerilor prezidenţiale.

Cu numai 10 zile rămase până când islandezii se vor îndrepta către urne, ultimele sondaje plasează susţinerea pentru profesorul cu pregătire la Oxford la peste 55%, cu mult înaintea fostului premier David Oddsson sau fondatorului Audur Capital Halla Tomasdottir.

Cum poate un profesor cu un buget atât de redus şi cu o experienţă limitată în politică să fie pe punctul de a câştiga preşedinţia uneia dintre cele mai dezvoltate ţări din lume?

Islanda are limite stricte în ceea ce priveşte sumele pe care candidaţii le pot cheltui, astfel încât bugetele nu sunt esenţiale, spune Olafur Hardarson, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Islanda. În ţara cu 334.000 de locuitori, campaniile se desfăşoară în cea mai mare parte din uşă-n uşă, mai degrabă decât prin intermediul unor reclame plătite la TV.

Johannesson se consideră mai presus de politicile de partid, drept cineva care oferă o pauză de la politicienii profesionişti ai trecutului.

Ceea ce-l ajută în plus este faptul că criza financiară din 2008 şi scandalul Panama Papers au subminat încrederea islandezilor în establishment. Cu numai câteva săptămâni în urmă, protestatarii au aruncat cu iaurt şi banane, obţinând demisia premierului.

Campania sa se concentrează pe conferirea de puteri sporite oamenilor.

“Avem nevoie de un articol în constituţie care să le ofere alegătorilor şansa de a cere un referendum pe anumite subiecte”, a declarat acesta într-un interviu recent.

Johannesson a adoptat totuşi şi unele poziţii nepopulare. De exemplu, acesta a criticat rolul ţării sale în scandalul Icesave.

Dacă va fi ales pe 25 iunie, Johannesson va prelua un rol în mare parte ceremonial într-o ţară puţin mai mare decât Maine.

Atunci, de ce ar fi evenimentul de interes la nivel mondial?

Islanda ocupă un loc strategic între Europa şi America de Nord, şI găzduieşte mai multe fabrici de aluminiu deţinute de Rio Tinto Alcan şi Alcoa. Aceasta îşi acoperă aproape în întregime necesităţile de electricitate din surse regenerabile hidroelectrice şi geotermale, fiind favorita ecologiştilor. După ce a ieşit mai devreme din programul cu FMI graţie unui program ambiţios de redresare, Islanda este de asemenea considerată drept un model pentru revenirea dintr-un colaps financiar.

După aproape un deceniu de izolare financiară, a renăscut credinţa într-un viitor mai luminos în Islanda. Echipa de fotbal a ţării a participat pentru prima dată în istorie la un campionat internaţional, Euro 2016.

Rezultatul alegerilor generale este unul deschis, Partidul Piraţilor subversiv concurând cu Partidul Independenţei eurosceptic.

Susţinătorii lui Johannesson vor argumenta că o persoană non-partizană care nu se teme să adopte poziţii critice ar fi bine poziţionată pentru a negocia o schimbare potenţial seismică pe scena politică naţională.

Într-un final, o întreagă generaţie a crescut cunoscându-l doar pe Olafur Ragnar Grimsson, preşedintele cu cinci mandate consecutive din 1996. Succesorul acestuia fiind ales de o pluralitate de alegători, data de 25 iunie va marca sfârşitul celui mai lung mandat al unui şef de stat sau guvern cu excepţia celui al preşedintelui Alexander Lukaşenko din Belarus. 

Or, acest lucru este demn de remarcat. 

AFACERI DE LA ZERO