Business Internaţional

Cum a esuat planul Europei de liberalizare a sectorului energetic

Cum a esuat planul Europei de liberalizare a sectorului energetic
24.04.2007, 14:47 20

Incercarile Comisiei Europene de a liberaliza piata energetica nu vor avea rezultatul asteptat de autoritati, situatie confirmata si de batalia dintre E.ON, Enel si Acciona pentru controlul asupra Endesa.
Momentul in care doua companii europene au primit unda verde pentru lansarea unei oferte de preluare a gigantului spaniol din sectorul utilitatilor Endesa a fost unul crucial, scrie The Wall Street Journal.
Incepand cu 1 iulie, sectorul energetic al Uniunii Europene va fi in mod oficial deschis competitiei, companiile de utilitati din oricare din cele 27 de tari membre ale blocului putand sa vanda electricitate in orice alta tara.
Prin liberalizarea sectorului energetic, autoritatile europene ce reglementeaza acest sector sperau sa obtina o competitie sporita si sa puna bazele unei cresteri mai solide pe continent. Obiectivul era urmarea initiativelor anterioare luate in acest sens de sectoare precum cel al telecomunicatiilor, bancar si al operatorilor aerieni.
Aceasta viziune s-a spulberat insa in fata unei realitati dure: politicienii din mai toate tarile europene ezita sa cedeze controlul asupra campionilor nationali de stat care domina sectoare strategice. Acest lucru anuleaza eforturile UE de a crea un sector al energiei condus de fortele pietei.
Liberalizarea sectorului energetic al Europei avea drept tinta spargerea vechilor monopoluri in speranta promovarii unor sisteme mai eficiente si a unor preturi mai competitive ale energiei. Insa, in loc sa investeasca in noi capacitati, linii de transport si alte masuri de retehnologizare, jucatorii dominanti cheltuiesc miliarde pregatindu-se pentru ceea ce pare a fi un nou val de fuziuni, opusul a ceea ce doreste UE.
Deja, marile companii de utilitati se grabesc sa achizitioneze active in sectorul energetic din Bulgaria pana in Scotia in incercarea de a se extinde inainte de intrarea in vigoare a masurilor de liberalizare. Iar batalia de 18 luni pentru Endesa arata cat de mari au devenit mizele in contextul in care companiile de utilitati vor sa dea singure o noua forma sectorului.
In ultimii doi ani, au fost propuse tranzactii in valoare de peste 100 de miliarde de dolari. Anul trecut, autoritatile de la Paris au grabit incheierea unei fuziuni intre compania franceza de utilitati Suez si Gaz de France, desi acordul s-a lovit de probleme de ordin juridic si politic, iar rezultatul nu este clar inca. Cele doua mari companii energetice din Olanda, Essent si Nuon, au incheiat un acord ca prim pas catre achizitii mai ample in Europa, recreand un monopol national mai puternic. Grupul spaniol Iberdrola va finaliza in curand preluarea Scottish Power, devenind cel mai mare jucator de pe piata energiei regenerabile din lume. Unii se tem ca uriasele companii private vor lua pur si simplu locul vechilor monopoluri de stat.
Avand in vedere lipsa de determinare de care dau dovada autoritatile de la Bruxelles in a-si pune in aplicare propriile directive in domeniul energiei, multi se tem in prezent ca procesul de liberalizare a iesit de sub control. Acest lucru, combinat cu nationalismul economic, spun multi oficiali din cadrul industriei, creeaza un fenomen prin care multe din vechile reguli ce sufocau competitia raman in picioare.
Experienta Europei in aceasta privinta evidentiaza in acelasi timp o dilema cu care se confrunta strategii din intreaga lume: este extrem de dificil sa formulezi strategii in sectorul energetic care sa avanseze toate cele trei interese majore: accesibilitate, protectia mediului si securitatea furnizarii de energie. Adesea, unul dintre acestea este sacrificat pentru promovarea celorlalte.
Pe vremuri o companie de utilitati lipsita de vigoare, Endesa a luat nastere din mai multe mici companii spaniole de utilitati cu doua decenii in urma. A fost privatizata la sfarsitul anilor '90, insa nu a fost niciodata administrata foarte bine; pretul actiunilor sale, profiturile si tintele sale nu erau pe masura celor ale rivalelor sale. Totusi, compania detine o pozitie dominanta pe piata de electricitate cu cel mai rapid ritm de crestere din Europa, cea spaniola. Cu ample operatiuni in America Latina si divizii energetice in Franta, Italia si Polonia, aceasta era "coapta" pentru un atac.
Astfel ca, in urma cu doi ani, cand a anuntat lansarea unei oferte ostile pentru Endesa, presedintele Gas Natural, Salvador Gabarro, isi putea ascunde cu greu entuziasmul. In momentul in care a anuntat oferta in valoare de 22 de miliarde de euro pentru Endesa, el s-a laudat ca firma sa plantase o samanta. "In noua luni, creatura se va naste", declara el. Gabarro stia ca se bucura de sprijinul guvernului pentru aceasta tranzactie: Spania dorea sa uneasca cele doua companii energetice pentru a crea un gigant cu operatiuni in sectorul gazelor si electricitatii care putea pleca la vanatoare in Europa odata cu introducerea noilor reglementari ale UE.
Insa presedintele Endesa Manuel Pizarro era decis sa se opuna tranzactiei. La cateva zile dupa ce Gabarro se laudase ca a plantat o samanta, Pizarro a declarat reporterilor ca nu este de acord cu tranzactia si ca "agresorul" trebuia oprit. De asemenea, acesta a insistat ca Endesa are o valoare de cel putin doua ori mai mare decat pretul oferit de Gas Natural. El a criticat in acelasi timp Iberdrola, care semnase un acord cu Gas Natural de impartire a activelor Endesa dupa preluarea propusa.
Oferta Gas Natural a esuat insa, cinci luni mai tarziu gigantul german E.ON a facut o contraoferta in valoare de 29 de miliarde de euro sub forma de cash. Oferta a alarmat guvernul spaniol, acesta incercand timp de un an sa o blocheze. Planurile sale de creare a unui campion national pareau sortite esecului, cea mai mare companie de energie a Spaniei urmand sa sfarseasca in maini straine.
Totusi, E.ON era de neclintit. Cea mai mare companie europeana tranzactionata public si cea mai mare companie germana din punctul de vedere al capitalizarii de piata, E.ON era presata de actionari sa faca ceva cu cele 15 miliarde de euro acumulate.
Autoritatile de la Madrid s-au pregatit de lupta, argumentand ca Spania are dreptul de a-si apara un sector strategic cum e cel al electricitatii, chiar daca acest lucru insemna ca va intra in conflict cu autoritatile de la Bruxelles. Pentru a-i dezarma pe straini, guvernul spaniol a modificat rapid legislatia privitoare la sectorul energetic, investind autoritatile din acest domeniu cu noi puteri. Acestea, la randul lor, au impus o serie de conditii dure cu privire la oferta E.ON. Luna trecuta, Comisia Europeana a anuntat ca va initia o actiune in instanta impotriva Spaniei pentru incalcarea in mod repetat a regulilor pietei in timpul bataliei pentru Endesa.
Si alte tari, cum ar fi Franta, si-au "fortificat" sectoarele de energie pentru a contracara incercarile companiilor straine de a cumpara campioni nationali. UE a anchetat 20 de state membre cu privire la esecul inregistrat in ceea ce priveste deschiderea treptata a sectorului energetic.
Batalia pentru Endesa a sporit insa in cele din urma capitalizarea companiei cu 50%, atragand interesul si altor parti.
La sfarsitul lunii septembrie, un an dupa inceperea bataliei, un miliardar spaniol, Jose Manuel Entrecanales, a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro pentru a pune mana pe mai mult de 20% din actiunile Endesa. In dimineata zilei urmatoare, compania controlata de familia lui Entrecanales, Acciona, era cel mai mare actionar al Endesa. E.ON a decis sa contraatace, majorandu-si oferta cu aproape 40% pana la 37 de miliarde de euro.
Situatia urma sa devina si mai interesanta. La mijlocul lunii februarie, E.ON a facut o oferta si mai mare pentru Endesa, de 38,75 euro pe actiune, sau peste 40 de miliarde de euro.
E.ON a organizat mai apoi o conferinta de presa la Madrid in cadrul careia si-a dezvaluit planurile privitoare la viitorul Endesa. Cu aer triumfator, CEO-ul Wulf Bernotat a vorbit in detaliu despre cum urma sa devina Endesa cea mai profitabila divizie a grupului german, tranformand E.ON in cea mai mare companie de utilitati din lume.
Totusi, el nu realizase cat de vitala devenise Endesa din punct de vedere strategic in sectorul european de energie aflat in curs de consolidare.
Italia se afla in cautarea unui mod prin care fostul sau monopol Enel putea realiza o achizitie majora. In martie, Enel a cheltuit 9 miliarde de euro pentru a achizitiona 24,9% din Endesa de pe piata.
Pentru prima data, directorii E.ON au anuntat ca s-ar putea opri la un pachet minoritar in cadrul Endesa.
In schimb, intr-o miscare surprinzatoare, Acciona si Enel si-au unit fortele pentru a depune o oferta de 41 de euro pe o actiune Endesa. Intre timp, Spania isi temperase pornirile nationaliste, preferand un investitor Italian decat unul german. In acelasi timp, autoritatile spaniole se puteau lauda cu o cvasi-victorie din moment ce Acciona este o mare companie spaniola.
La scurt timp, E.ON, care cheltuise deja peste 230 de milioane de euro pe tranzactia Endesa, s-a retras. Grupul a incheiat un acord cu Enel si Acciona: germanii vor renunta la oferta daca cele doua le vor vinde o parte din activele la care vor fi obligate sa renunte din motive concurentiale.
Boardul E.ON a aprobat tranzactia cu compania spaniola si italiana in aceeasi zi in care a expirat in mod oficial oferta E.ON.
Bernotat insa a avertizat in cadrul unei conferinte din Madrid ca "aceasta nu este ultima tranzactie. Procesul de consolidare se afla de-abia la inceput".

AFACERI DE LA ZERO