Bancherii din Londra sunt mult prea îngrijoraţi de pierderea “paşapoartelor” de acces la piaţa din Uniunea Europeană după Brexit. Cu toate acestea, o ruptură clară ar putea ajuta Marea Britanie să se dezvolte ca un adevărat centru financiar internaţional, reiese dintr-un nou studiu, potrivit Financial Times.
Decât să trăiască cu frica de Brexit, Londra ar trebui să se bucure de şansa de a scăpa de povara regulilor excesive pe care Uniunea Europeană le are, susţine Barney Reynolds, şeful departamentului de servicii financiare al firme de avocatură Shearman & Sterling.
Reynolds adaugă faptul că ţara ar trebui să folosească timpul rămas ca membru al UE ca să ajungă la acelaşi nivel cu regimurile care asigură accesul la piaţă din Europa pentru anumite servicii financiare din terţe ţări care operează cu un cadru de reglementări la fel de puternic. Dar dacă se dovedeşte că această strategie nu este funcţională din punct de vedere politic, Reynolds spune că Marea Britanie ar trebui să opteze pentru o înţelegere care să-i permită să renunţe la părţile legislative problematice ale UE.
“Ieşind din cătuşele politicii sociale europene”, Reynolds afirmă că Marea Britanie ar putea să “regândească întregul cadru de reglementări şi să se îndrepte spre mai bine, spre reglementări mai bine orientate”, scrie Financial Times.
Studiul, care cuprinde 92 de pagini, poate aduce controverse oraşului Londra, ai cărui locuitori îi cer Guvernului să protejeze accesul la piaţa din Uniunea Europeană şi avertizează că zeci de mii de locuri de muncă s-ar putea pierde într-un scenariu negativ al Brexit-ului.
Membri ai Guvernului de la Londra elaborează planuri pentru convocarea alegerilor parlamentare anticipate, în contextul demisiei unui deputat conservator, Stephen Philips, care a acuzat Cabinetul Theresa May că, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE, tinde spre politici de dreapta.
Membrii Guvernului britanic pregătesc alegeri parlamentare anticipate după demisia parlamentarului conservator Stephen Philips ca protest faţă de gestionarea procesului de ieşire din Uniunea Europeană, afirmă surse politice citate de cotidianul The Telegraph.
"Perspectiva convocării alegerilor anticipate de către premierul Theresa May este discutată deschis de miniştri", a declarat un oficial guvernamental care a preferat să păstreze anonimatul.
După demisia deputatului Stephen Philips, colegi conservatori, cei mai mulţi eurofili, au ameninţat că ar putea renunţa la mandate pentru a intensifica presiunile asupra premierului Theresa May, ajunsă în funcţie fără votul Parlamentului după retragerea lui David Cameron ca reacţie la înfrângerea din referendumul pe tema Brexit.
Mandatul actualei legislaturi britanice se încheie în mod normal în anul 2020.
"Doamna Theresa May se vede forţată să se adreseze poporului pentru creşterea majorităţii parlamentare şi pentru a se asigura că declanşarea procedurii de ieşire din UE nu va fi întârziată", a explicat un alt oficial guvernamental.
Partidul Conservator are doar o majoritate de 14 locuri în raport cu opoziţia în Camera Comunelor, riscând să piardă un eventual vot pe tema Brexit din cauza deputaţilor conservatori eurofili.
După recenta decizie a justiţiei privind consultarea Parlamentului pe tema Brexit, numeroşi deputaţi, inclusiv liberal-democratul Nick Clegg, au ameninţat cu modificarea planului de ieşire din UE sau chiar cu blocarea acestuia.
Un deputat conservator britanic favorabil Brexit, Stephen Philips, şi-a prezentat vineri demisia, acuzând Guvernul Theresa May că, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE, tinde spre dreapta, în lipsa unei opoziţii puternice de centru.
Deputatul conservator Stephen Phillips a decis să demisioneze cu efect imediat pe fondul "diferenţelor politice ireconciliabile" cu Guvernul condus de Theresa May. "În ultimele luni, pentru mine a devenit clar că diferenţele semnificative din ce în ce mai mari pe care le am cu Cabinetul guvernamental actual mă împiedică să reprezint adecvat oamenii care m-au votat", a argumentat Stephen Philips.
Nu există alte detalii despre circumstanţele deciziei, dar, acum câteva săptămâni, Stephen Phillips, avocat şi deputat conservator reprezentând circumscripţia Sleaford/North Hykeham (Lincolnshire), a criticat dur modul în care Theresa May gestionează ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană şi refuzul Guvernului de la Londra de a consulta Parlamentul. Într-un articol publicat în octombrie în cotidianul The Guardian, Phillips, care la referendumul din iunie a votat în favoarea ieşirii Marii Britanii din UE, a afirmat că Guvernul Theresa May tinde spre dreapta, în lipsa unei opoziţii puternice cu o doctrină politică de centru.
"Cea mai recentă specificitate a direcţiei politice a Guvernului este refuzul de a consulta Camera Comunelor pe tema liniei negocierilor Brexit", acuza deputatul conservator pe 11 octombrie.
Theresa May este expusă criticilor pentru că ar tinde spre un "Brexit dur", o ieşire dificilă din UE, care ar priva Marea Britanie de acces la piaţa comunitară. Liderii UE au atras atenţia că Londra nu va reuşi să menţină accesul la piaţa europeană dacă nu va contribui la bugetul comunitar şi nu va permite circulaţia liberă a cetăţenilor europeni în Marea Britanie.
Înalta Curte de Justiţie de la Londra a decis joi că premierul Theresa May nu poate declanşa procedura de ieşire a Marii Britanii din UE fără aprobarea Parlamentului, întrucât referendumul din 23 iunie a avut doar caracter consultativ, nu obligatoriu. Decizia judiciară riscă să întârzie sau chiar să blocheze intenţia Guvernului Theresa May de a declanşa procedura formală de scoatere a ţării din Uniunea Europeană.
Theresa May este încrezătoare că decizia judiciară privind necesitatea aprobării de către Parlament a procedurii Brexit va fi anulată de instanţa supremă, transmiţându-le liderilor europeni că va respecta calendarul scoaterii ţării din Blocul comunitar. May a semnalat că va declanşa procedura de ieşire din UE prin invocarea Articolului 50 al Tratatului UE până în martie 2017.
Cetăţenii Marii Britanii trebuie să aibă o nouă şansă de a se exprima, eventual printr-un referendum, în privinţa apartenenţei ţării la Uniunea Europeană, a afirmat săptămâna trecută fostul premier laburist britanic Tony Blair. El consideră că acordul Marii Britanii privind părăsirea Uniunii Europene va trebui supus aprobării cetăţenilor, pentru a se stabili care sunt condiţiile ieşirii din Blocul comunitar. Politicianul laburist, care a sugerat recent că ar intenţiona să devină din nou prim-ministru, consideră că acordul UE-Marea Britanie pe tema Brexit trebuie aprobat în Parlament, prin alegeri parlamentare anticipate ori printr-un nou referendum. "Dacă vrem să menţinem accesul la piaţa unică a Uniunii Europene, vor apărea diverse obligaţii care ne vor fi impuse, privind libertatea de circulaţie, obligaţii juridice... atunci vom pune următoarea problemă: libertăţile de care ne vom bucura sunt atât de substanţiale încât chiar vrem să părăsim Uniunea Europeană? O altă posibilitate este să avem o formă mai dificilă de Brexit, să părăsim definitiv piaţa comună, iar atunci trebuie să calculăm problemele, dificultăţile, formele de restructurare economică şi socială necesare pentru a avea succes în această situaţie", a explicat Tony Blair.
"Dacă va deveni clar fie că acesta este un acord care nu merită aprobat sau unul care va avea implicaţii serioase, oamenii ar putea decide că nu îl vor; vor trebui să existe modalităţi, fie prin Parlament, fie prin alegeri anticipate, posibil printr-un nou referendum, în care oamenii să îşi exprime punctele de vedere", a subliniat Blair, citat de BBC.
Tabăra favorabilă Brexit a obţinut la limită victoria în referendumul din 23 iunie, iar lideri politici şi analişti au atras atenţia că mulţi alegători nu au ştiut ce presupune ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
