In momentul in care Louis Gallois, directorul executiv al Airbus, a incercat sa explice de ce este nevoie ca producatorul de avioane sa elimine mii de locuri de munca pentru a-si spori competitivitatea, analistii stiau deja ce motiv va invoca: aprecierea euro.
Cresterea inregistrata de euro timp de patru ani in raport cu dolarul si recenta apreciere a aceleiasi monede in raport cu yenul au afectat rezultatele celor mai importante companii europene, scrie International Herald Tribune.
Pentru marii jucatori ca Airbus, ale caror costuri sunt exprimate in euro in timp ce preturile produselor lor sunt exprimate in dolari pe plan mondial, aprecierea considerabila a euro ar putea ridica probleme serioase.
Insa, in decursul ultimului deceniu, multe companii europene si-au sporit masurile de precautie impotriva fluctuatiilor monetare. Convinse fiind ca ratele de schimb sunt in mod fundamental imposibil de controlat, companii importante din domenii extrem de variate, de la producatorul de articole de lux LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton, producatorii de automobile BMW si Volkswagen, pana la producatorul de medicamente GlaxoSmithKline, au creat modele de business care iau in calcul aceasta realitate.
Determinate de necesitatea de a-si reduce costurile si de a se diversifica pe plan global, multe companii si-au rearanjat bazele produselor si serviciilor, au construit noi facilitati in intreaga lume si au inceput sa utilizeze noi instrumente financiare, transformand moneda euro in ceea ce materiile prime reprezinta de mult timp: un risc ce poate fi controlat.
Sa luam exemplul BMW, producatorul de automobile de lux care, ca si Airbus, a fost puternic afectat de cresterea euro.
Din moment ce cea mai mare parte a productiei sale este localizata in Europa si o mare parte a veniturilor sale sunt exprimate in dolari, BMW suporta o povara foarte mare din punctul de vedere al riscului de natura monetara si incearca sa reduca aceasta povara prin achizitia si vanzarea de derivate pe valute. Totusi, nu pot fi eliminate toate riscurile.
BMW a contat anul trecut pe o rata de schimb a euro cuprinsa intre 1,17 si 1,20 dolari, insa din moment ce dolarul a fost mai puternic in cea mai mare parte a anului trecut, compania se asteapta sa castige cu aproximativ 677 mil. euro mai putin. Totusi, BMW nu solicita o interventie pe pietele monetare, spune Mathias Schmidt, purtator de cuvant al companiei. In schimb, compania isi gandeste propria solutie.
O parte a acestei solutii se regaseste in Spartanburg, Carolina de Sud, unde BMW produce automobile pentru piata americana din 1994.
Schmidt spune ca BMW ar putea construi o alta fabrica aici ca parte a unei strategii globale cunoscuta sub denumirea de "natural hedging" care urmareste exprimarea costurilor si veniturilor in aceeasi moneda, in acest caz dolarul.
GlaxoSmithKline, producatorul de farmaceutice cu sediul in Marea Britanie, a reusit sa se protejeze in acest fel, construind fabrici in intreaga lume.
Aproximativ jumatate din veniturile companiei provin din SUA, insa in jur de 50% din costurile sale de cercetare si dezvoltare, printre cele mai consistente cheltuieli din domeniul farmaceutic, sunt legate de aceeasi piata. Construind laboratoare in Italia, Spania, Singapore si pe viitor in China, compania si-a echilibrat, din punct de vedere monetar, costurile si veniturile.
Clive McDonnell, strateg-sef pe Europa in cadrul firmei de rating Standard & Poor's, a analizat cele mai mari companii europene la sfarsitul anului trecut si a descoperit ca sectorul de health-care se numara printre cel mai putin expuse sectoare in fata fluctuatiilor monetare gratie strategiilor de hedging. Fara hedging, castigurile pe actiune ar putea scadea cu 4%, insa acest risc este redus la jumatate prin hedging.
McDonnell a mai descoperit faptul ca firmele isi revizuiesc in mod constant modul in care isi organizeaza productia, cat si strategiile de hedging financiar.
Directorii au mai multa experienta in prezent, spune McDonnell, tocmai pentru ca au invatat lectii importante cand au avut de suferit in anii '60.
Problemele apar, totusi, cand companiile se lovesc de limite in ceea ce priveste hedgingul natural. Poate cel mai graitor exemplu in acest sens este cel al Airbus.
Compania franceza, detinuta de EADS, intampina restrictii in ceea ce priveste alegerea locatiilor pentru fabrici din cauza structurii politice a actionarilor companiei-mama. Fabricile sunt localizate in Franta, Germania, Marea Britanie si Spania, reflectand participatiile detinute de diverse guverne in cadrul EADS. Din cauza acestei structuri, companiei Airbus ii este dificil sa aleaga locatii din afara Europei.
O parte a problemelor Airbus reflecta de asemenea anticiparile sale cu privire la evolutia monedei euro. Cea mai buna solutie, adoptata si de rivala sa Boeing, este de a transfera productia, inclusiv in Asia, spune Nick Cunningham, analist in cadrul Panmure Gordon din Londra. In schimb, aproximativ 50% din costurile Airbus, incluzand salariile angajatilor sai, sunt exprimate in euro si probabil situatia nu se va schimba din motive politice.
Iar in timp ce politicienii francezi au "profitat" de criza companiei pentru a cere Bancii Centrale Europene sa intervina in problema aprecierii euro, Airbus cauta alte modalitati de a se proteja in fata cresterii monedei europene. Directorul financiar, Hans Peter Ring, a anuntat ca toate contractele cu furnizorii vor fi facute in dolari.
Airbus, dur criticata in prezent pentru intentia de a elimina 10.000 de locuri de munca, intampina de asemenea greutati incercand sa faca ceea ce o mare parte a companiilor europene au facut pentru a ramane competitive in fata cresterii euro: sa reduca alte costuri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
