• Leu / EUR4.9471
  • Leu / GBP5.7699
  • Leu / USD4.6905
Business Internaţional

Datoriile ţărilor est-europene cresc odată cu accelerarea inflaţiei şi cu înrăutăţirea condiţiilor de finanţare. România se împrumută cel mai mult şi cel mai scump

Datoriile ţărilor est-europene cresc odată cu accelerarea inflaţiei şi cu înrăutăţirea condiţiilor de finanţare. România se împrumută cel mai mult şi cel mai scump

În urmă cu doi ani, guvernul maghiar a spus că Ungaria nu va mai emite obligaţiuni denominate în monedă străină până cel puţin în 2023 deoarece se va concentra pe reducerea dependenţei de investitorii străini. N-a reuşit să se ţină de plan.

Autor: Bogdan Cojocaru

24.05.2022, 22:20 607

Hotărârea Portugaliei, un stat cu experienţa crizelor financiare şi protejat acum de BCE, de a-şi înfrâna cheltuielile pentru a-şi reduce datoriile deoarece cresc costurile de finanţare ar trebui să-i pună în alertă pe guvernanţii est-europeni.

Guvernul Portugaliei, un stat care în criza financiară globală a avut probleme grave din cauza supraîndatorării, a anunţat că este hotărât să-şi reducă datoriile deoarece costurile de împrumut cresc.

Portugalia are a treia cea mai mare datorie, raportată la PIB, din Europa, dar este membru al zonei euro şi prin urmare ar trebui să fie protejată de viitoare crize de mecanismele special create în acest scop de Banca Centrală Europeană. În cel mai recent raport de evaluare şi prognoză economică, Comisia Europeană a remarcat că datoria portugheză, deşi mare, este în scădere şi n-a indicat că ar fi îngrijorată de traiectoria acesteia.

Şi totuşi, guvernul de la Lisabona s-a angajat să fie mai cumpătat cu cheltuielile. BCE cel mai probabil va scoate dobânda de referinţă din teritoriul negativ până la sfârşitul acestui  an, ceea ce înseamnă costuri de finanţare mai mari, inclusiv pentru guverne. Yieldurile obligaţiunilor suverane, indicatorii costurilor de împrumut, deja cresc.

Anunţul Portugaliei poate fi comparat cu cel din urmă cu un an al băncii centrale a Ungariei, când aceasta a decis să majoreze dobânzile înaintea tuturor colegelor europene pentru a stăvili o inflaţie despre care mai toţi experţii, inclusiv de la CE şi de la BCE, spuneau că este doar trecătoare.

Dar inflaţia continuă să accelereze, în zona euro şi mai ales în Europa de Est, dobânzile urcă şi costurile de finanţare cresc. În regiune cresc, de asemenea, şi presiunile pentru cheltuieli mai mari pentru ca salariile şi pensiile să poată ţine pasul cu inflaţia.

În aparenţă, economiile mari din Europa de Est nu au probleme deosebite cu datoria de stat. Comisia îndeamnă doar la prudenţă. Ungaria este cea mai îndatorată, cu un nivel de 76% din PIB prognozat de CE pentru 2023. Esti­marea pentru Polonia este de aproape 50% din PIB pentru anul viitor. România ar ajunge la 52,6% din PIB. Niciuna dintre aceste va­lori nu poate fi comparată cu ce are Portugalia - 115% din PIB în 2023, aceasta după o reducere apreciabilă faţă de anul acesta.

Însă datoria României se remarcă prin acceleraţia uriaşă: a pornit de la doar 35% din PIB în 2018.

Cine ştie unde va ajunge gradul de îndatorare dacă cheltuielile pe datorie nu sunt ţinute sub control. În prezent, CE a renunţat, dar doar temporar, la a mai mustra şi pedepsi statele membre ale UE pentru că nu sunt cumpătate fiscal pentru că guvernele trebuie să cheltuiescă oricât pot pentru a atenua efectele crizei produse de pandemie, ale celei a energiei şi acum ale valului de refugiaţi ucraineni. Dar măsurile şi cheltuielile anti-criză nu pot fi menţinute la nesfârşit.

BCE a renunţat la ambiguitatea strategică privind politica monetară şi a dat semnalul că dobânzile o vor lua în sus. Inflaţia, care poate fi frânată cu dobânzi mari, este prea puternică. În Ungaria, când a venit la putere în urmă cu peste un deceniu, premierul Viktor Orban a declarat că ţara era pe cale să devină sclava datoriei. Nivelul de îndatorare nu s-a schimbat prea mult de atunci. Şi totuşi, în regiune nu Ungaria are cel mai mare cost al datoriei, ci România, iar condiţiile de finanţare se deteriorează rapid, în ton cu tendinţa generală de pe pieţele emergente. Cel mai bine, dintre economiile emergente est-europene (Cehia este deja matură) stă Polonia.

Pe 18 mai, aceasta a strâns două miliarde de euro cu obligaţiuni cu scadenţa la zece ani la un yield (indicatorul costului de finanţare) de 2,85%, notează IHS Markit. Cererea din partea investitorilor a depăşit de două ori oferta. Totuşi, în iulie 2020, la ultima ieşire pe piaţa euro de până în mai, Polonia reuşea să strângă două miliarde de euro la yielduri negative. Spre comparaţie, tot pe 18 mai România a vândut obligaţiuni de 1,75 miliarde de dolari cu scadenţe de 5,5 ani şi 12 ani. A fost a treia emisiune de anul acesta. Yieldurile obţinute au fost de 5,3% şi 6,2%. Mari. Emisiunea arată o deteriorare clară a condiţiilor de finanţare faţă de începutul anului.

Iar presiunile pentru cheltuieli mai mari cresc. În Ungaria, un partid de opoziţie puternic cere majorarea salariilor angajaţilor de la stat cu 10%. O federaţie a sindicatelor cere creşteri de 13-15% pentru că inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, scrie Hungary Today.

În ultimul an, guvernul a acordat bonusuri, plăţi suplimentare şi alocaţii oricui ar fi contat în alegeri, câştigate, de altfel, de partidul de guvernământ. În urmă cu doi ani, executivul maghiar a spus că Ungaria nu va mai emite obligaţiuni denominate în monedă străină până cel puţin în 2023 deoarece se va concentra pe strategia de a-şi reduce dependenţa de investitorii străini. N-a reuşit să se ţină de plan decât parţial.

În Polonia, sectorul public vrea majorări salariale de 20%. Datoriile mari nu înseamnă că economia nu poate merge înainte. Gremania, Franţa şi SUA au datorii uriaşe. Dar acestea sunt economii puternice, iar guvernul şi banca centrală din SUA sunt stăpânii dolarilor, datoria americană, care bate record după record, fiind în dolari. Însă pentru economii slabe, datoria mare înseamnă riscuri financiare suplimentare şi costuri de finanţare mai ridicate. De asemenea, inflaţia, în mod normal, este folositoare pentru guvernele îndatorate deoarece erodează datoriile vechi. Însă cu datoriile făcute în vremuri de inflaţie puternică şi costuri ridicate este o altă poveste.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9471
Diferență: 0,0142
Ieri: 4.9464
Azi: 4.6905
Diferență: -0,3463
Ieri: 4.7068
Azi: 5.7699
Diferență: 0,4055
Ieri: 5.7466
Azi: 4.8974
Diferență: 0,5585
Ieri: 4.8702