Deja întinse până la limita ruperii de pandemia de COVID, finanţele publice ale multora dintre ţările din emisfera sudică s-ar putea să nu poată face faţă şocurilor provocate de războiul dintre Rusia şi Ucraina, ceea ce creşte pericolul unor incapacităţi de plată a datoriilor suverane, scrie Euractiv. Săptămâna trecută, Sri Lanka a anunţat că nu îşi poate achita datoriile.
„Trebuie să ne concentrăm pe importurile esenţiale şi să nu ne mai preocupăm cu privire la serviciul datoriei externe“, a declarat guvernatorul băncii centrale din Sri Lanka, P. Nandalal Weerasinghe.
Pandemia care încă face ravagii în multe ţări provocat întreruperi ale lanţului de aprovizionare, penurii de tot felul şi creşterea preţurilor. Multe guverne şi-au asumat noi datorii pentru a proteja companiile şi gospodăriile. Aceasta nu a fost o mare problemă pentru ţările dezvoltate când ratele dobânzilor erau scăzute.
Dar ţările cu economii slabe, ale căror datorii sunt considerate mai riscante, trebuie să plătească dobânzi mai mari şi să se împrumute într-o altă monedă decât a lor. Acest lucru le expune la riscuri mai mari dacă circumstanţele economice se schimbă în rău. Iar acestea s-au schimbat în rău.
„Acum, războiul din Ucraina adaugă riscuri la nivelurile fără precedent ale datoriei publice, în timp ce pandemia încă pune presiune pe bugetele multor guverne“, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Datoriilor mai mari li se adaugă preţuri mai mari şi dobânzi mai mari. Războiul creşte şi mai mult preţurile la alimente şi energie deoarece Rusia şi Ucraina sunt furnizori importanţi de cereale la nivel mondial. De asemenea, Rusia este exportator principal de energie.
În aceste condiţii, creşte povara pentru gospodăriile sărace şi pentru guvernele care doresc să-şi protejeze populaţiile de inflaţie. De exemplu, multe ţări din Orientul Mijlociu şi Africa sunt foarte dependente de importurile de cereale din Rusia şi Ucraina.
Potrivit unor estimări, dacă cele mai riscante 16 ţări din Africa au probleme cu plata datoriilor, numărul persoanelor expuse la riscului de sărăcie creşte cu 20 de milioane, iar în condiţiile actuale neplata datoriei ar putea „şterge un deceniu de progres economic şi social“.
O listă întocmită de FMI arată că mai mult de 30 de ţări sunt expuse unui risc ridicat de criză a datoriilor. Pe măsură ce băncile centrale se confruntă mai puternic cu accelerarea inflaţiei, ele iau în considerare creşterea ratelor de dobândă mai devreme şi mai rapid. Acest lucru creşte costul împrumuturilor pentru toate ţările. Cu toate acestea, statele din emisfera sudică sunt susceptibile de a simţi criza mai devreme decât altele, deoarece datoria lor publică are de obicei scadenţe mai scurte şi, prin urmare, trebuie să fie reînnoită mai rapid. Dar nu numai Sri Lanka, ci şi Rusia a ratat plata datoriei externe în ultimele zile.
