Astăzi se dă startul congresului de două zile al Partidului Popular European (PPE), cea mai puternică forţă politică din Europa, unde cu siguranţă lideri politici precum cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol Mariano Rajoy şi preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso - doar câţiva dintre cei peste 1.200 de lideri şi reprezentanţi politici invitaţi - vor dezbate problemele arzătoare ale unei Europe în criză.
Bucureştiul va fi astfel gazdă, timp de două zile, pentru peste jumătate din şefii de guverne din UE. Exceptând summit-ul NATO din aprilie 2008, cel de-al 21-lea congres al PPE, grupare politică înfiinţată în urmă cu 36 de ani, este cea mai importantă întâlnire internaţională care are loc în România. Reuniunea de anul trecut s-a desfăşurat la Marsilia.
Astăzi este, poate, ziua cu cele mai aşteptate discursuri, deoarece vor vorbi, printre alţii, Angela Merkel, Barroso, Rajoy, premierul grec Antonis Samaras, cel polonez, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, personaje principale în strategia de luptă anticriză a Uniunii Europene. Tot astăzi va vorbi şi preşedintele României Traian Băsescu.
Dintre numele cu o rezonanţă mai mare, pe lista speakerilor de mâine se regăsesc controversatul premier ungar Viktor Orban şi preşedintele PPE Wilfried Martens. Printre invitaţi figurează şi Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup - reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro.
Congresul de la Marsilia, punct de cotitură pentru politicile Europei
Că reuniunile PPE sunt importante pentru viitorul Europei, congresul de anul trecut nu lasă nicio urmă de îndoială. Atunci, Angela Merkel, în calitate de conducător al celei mai mari economii europene, a pus pe masă problema modificării tratatelor europene astfel încât să fie întărită disciplina fiscală în UE şi mai ales în zona euro, disciplină pe care, cum recunoaşte chiar Merkel, chiar şi Germania a ocolit-o. De atunci, la presiunile Berlinului, în afară de Cehia şi Marea Britanie, toate statele UE s-au angajat să respecte un pact fiscal care înăspreşte şi garantează respectarea regulilor bugetare. Modificarea acestui pact a fost una dintre temele de bază ale campaniei electorale ale actualului preşedinte francez François Hollande, acesta promiţând că va îndepărta nu doar Franţa, ci întreaga Europă de pe calea austerităţii orientându-le spre stimularea creşteri economice. Hollande i-a avut printre aliaţi pe premierul spaniol Rajoy şi pe cel italian Mario Monti. Pactul este acum în proces de adoptare în parlamentul francez, iar Spania şi Italia, ale căror costuri de finanţare sunt foarte sensibile la atacurile pieţelor, au implementat noi măsuri de austeritate.
La congresul din capitala României, membrii PPE, structură la care sunt afiliate partidele din România PDL şi UDMR, îşi vor alege un nou preşedinte, vor dezbate platforma actualizată a partidului şi se vor pregăti pentru summitul Consiliului European de pe 18-19 octombrie, reuniunea de la care pieţele aşteaptă decizii privind soarta Greciei, stat care fără finanţare internaţională intră în faliment, şi Spania, ţară căreia unii dintre liderii europeni îi cer să ceară asistenţă internaţională.
Ce este PPE
PPE este cea mai puternică forţă politică din Europa şi una dintre primele formaţiuni politice de anvergură eu ro peană. În prezent, dintre statele UE, doar Marea Bri ta nie nu are un reprezentant în acest partid. Originile parti dului stau într-un grup creştin-democrat format în toamna anului 1952, la o zi după reuniunea Adunării Comune a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, pre de ce so rul Parlamentului European de acum. Grupul ocupa atunci 38 de locuri în Adunare, dintr-un total de 78, lip sindu-i doar două locuri pentru a avea majoritate absolută. În prezent, PPE reuneşte 73 de partide politice de dreapta din 40 de ţări. Dintre cele 27 de state membre ale UE, 15 au guverne de dreapta sprijinite de această formaţiune, care are 271 de membri în Parlamentul European dintr-un total de 732 de europarlamentari.
Wilfried Martens: Partidele politice ar trebui să nominalizeze preşedintele CE
"Proiectul UE nu va reuşi niciodată dacă nu devine cu adevărat o uniune democrată. Să profităm de acest moment pentru a crea un spaţiu public european adevărat", îndeamnă actualul preşedinte al PPE Wilfried Martens (foto) într-un articol publicat de publicserviceeurope.com.
Pentru a-şi întări îndemnul, Martens citează un discurs al preşedintelui Comisiei Europene José Manuel Barroso: "Europa nu poate fi tehnocrată, birocrată sau diplomată. Europa trebuie să fie şi mai democrată". El face referire la discursul de luna trecută al lui Barroso referitor la starea Uniunii. Cu această ocazie, printr-o decizie "istorică", Barroso a cerut tuturor partidelor politice să-şi prezinte candidaţii pentru alegerea preşedintelui CE înaintea alegerilor din 2014. "Acesta este un pas mare făcut înainte, prin care alegătorii sunt implicaţi în deciziile importante precum cine va conduce executivul UE între 2014 şi 2019", a scris Martens.
Barroso vrea ca preşedintele Comisiei să fie ales prin vot universal. În prezent, preşedintele este nominalizat de Consiliul European şi ales de Parlamentul European.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
