Business Internaţional

După ce Trump a distrus vechea ordine comercială, iar Franţa a alungat statele din Balcanii de lângă UE, noi alianţe prind contur

Preşedintele Chinei Xi Jinping (stânga) într-un schimb de priviri cu preşedintele Rusiei Vladimir Putin (dreapta). În spatele lor, cancelarul Germaniei Angela Merkel

Preşedintele Chinei Xi Jinping (stânga) într-un schimb de priviri cu preşedintele Rusiei Vladimir Putin (dreapta). În spatele lor, cancelarul Germaniei Angela Merkel

Autor: Catalina Apostoiu

13.11.2019, 00:08 1554

Cel mai mare acord comercial al lumii ar putea fi semnat anul viitor, iar Statele Unite nu vor face parte din acesta, deşi ar avea interese mari în acesta, scrie CNBC. China, în schimb, este o componentă principală.

Noi alianţe comerciale internaţionale se nasc după ce preşedintele american Donald Trump a distrus ordinea comercială globală prin protecţionism economic şi prin războiul lansat împotriva Chinei, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a respins orice negocieri de aderare la Uniunea Europeană cu ţări din Balcani.

Cel mai mare acord comercial al lumii ar putea fi semnat anul viitor, iar Statele Unite nu vor face parte din acesta, deşi ar avea interese mari în acesta, scrie CNBC. China, în schimb, este o componentă principală.

După mai mult de şase ani de negocieri, 15 ţări din regiunea Asia Pacific intenţionează acum să semneze ceea ce va constitui cel mai mare acord comercial la nivel mondial în 2020. Acesta, denumit RCEP (Regional Comprehensive Economic Partnership), implică toate cele 10 ţări ce fac parte din blocul ASEAN şi cinci dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai acestora: Australia, China, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud.

Împreună, cele 15 ţări reprezintă aproape o treime din populaţia lumii şi PIB-ul mondial. Acordul depăşeşte ca dimensiuni alte blocuri comerciale regionale ca Uniunea Europeană şi Acordul SUA-Mexic-Canada.

Megaacordul a început cu 16 ţări, însă India a decis să se retragă pe fondul temerilor că acesta i-ar afecta pe producătorii locali.

Şase ţări, Australia, China, India, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud, au deja acorduri individuale de comerţ liber cu ASEAN. Noul mega-acord ar urma să impulsioneze comerţul prin reducerea tarifelor, standardizarea reglementărilor vamale şi creşterea accesului la pieţe.

În 2017, preşedintele american şi-a retras ţara din TPP şi a impus tarife împotriva mai multor parteneri comerciali ai SUA. Îndeosebi războiul comercial dintre SUA şi China a rănit mulţi exportatori asiatici prin reducerea cererii pentru bunurile acestora şi încetinirea creşterii econmice. Astfel, necesitatea semnării RCEP a devenit şi mai urgentă.

În Europa, după ce Franţa a respins discuţiile privitoare la extinderea UE în Balcanii de Vest, Albania, Macedonia de Nord şi Serbia au decis să-şi creeze propria piaţă comună.

Liderii Albaniei, Macedoniei de Nord şi Serbiei au convenit recent paşi concreţi privitor la iniţiativa eliminării obstacolelor din calea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalului. Noua piaţă comună va întări competitivitatea regiunii.

În octombrie, Serbia, candidată la statutul de membru al UE, a sfidat avertismentele blocului european şi a semnat un acord de comerţ liber cu Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Rusia.

În contextul aceluiaşi război comercial dintre SUA şi China, Uniunea Europeană şi Japonia au încheiat la începutul acestui an un acord ce acoperă aproape o treime din PIB-ul mondial şi 635 milioane de oameni.

De asemenea, Uniunea Europeană a încheiat la mijlocul acestui an un acord de comerţ liber cu patru ţări sud-americane, Brazilia, Uruguay, Paraguay şi Argentina, după zece ani de negocieri. Acordul se află însă deja sub semnul îndoielii din cauza îngrijorărilor privind pădurea amazoniană şi politicile preşedintelui brazilian Jair Bolsonaro. Acesta a fost respins în luna septembrie de către parlamentul austriac pe fondul acestor temeri.

În contextul tensiunilor comerciale dintre SUA, China şi Europa şi al complicatului Brexit, liderii africani au decis tot în acest an să urmeze direcţia opusă, stabilind cea mai mare zonă de comerţ liber din lume. African Continental Free Trade Area a intrat în vigoare în mai, la patru ani după începerea negocierilor.

Dacă se va materializa în întregime, acordul ar putea acoperi o piaţă de 1,2 miliarde de oameni cu un PIB combinat de 2.500 miliarde de dolari. Toate cele 55 de ţări, cu excepţia uneia, recunoscute de Uniunea Afri­cană au aderat la iniţiativa de liberalizare a comerţului intraafrican cu bunuri şi servicii. Aproape ju­mătate din guvernele acestor state au ratificat acor­dul, iar acesta ar urma să intre în vigoare anul viitor.

Africa a devenit un adevărat câmp de bătălie pentru influenţă între UE, SUA şi China. În luptă a intrat în octombrie şi Rusia, primul summit din istorie Rusia-Africa fiind organizat în 23-24 octombrie.

Kremlinul încearcă să-şi reclădească relaţiile neglijate cu Africa, fiind de asemenea în căutare de noi aliaţi politici şi parteneri comerciali. Un jucător geopolitic major în Africa în timpul războiului rece, Moscova se luptă cu China, Europa şi statele din Golf pentru influenţă şi oportunităţi comerciale în continentul bogat în resurse.

În iunie, preşedintele rus Vladimir Putin vorbea de asemenea de o alianţă fără precedent între Rusia şi China. Regimurile de la Beijing şi Kremlin par să se apropie în contextul în care SUA îşi promovează puternic gazele naturale lichefiate în Europa, în detrimentul exporturilor ruseşi, şi se luptă cu China pentru supremaţia economică mondială.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO