♦ Motivele din spatele divergenţei economice persistente dintre două dintre cele mai bogate regiuni ale lumii sunt de natură ciclică şi structurală.
Economia americană a avansat probabil în trimestrul al treilea în cel mai rapid ritm din aproape doi ani, o accelerare surprinzătoare generată în primul rând de un consumator care se bucură de beneficiile rezilienţei pieţei muncii, creşterii avuţiei şi temperării inflaţiei, scrie Bloomberg.
Este o veste bună pentru preşedintele Joe Biden, care se luptă să-i convingă pe americanii răniţi de inflaţie că politicile sale economice dau roade, dar nu la fel de bună pentru preşedintele Fed Jerome Powell care încearcă să sufoce inflaţia prin temperarea cererii evitând în acelaşi timp o recesiune.
Pe de altă parte, perspectivele economiei zonei euro s-au deteriorat după ce activitatea de business a încetinit peste aşteptări în această lună, regiunea intrând în al patrulea trimestru al anului cu stângul, potrivit Reuters.
La începutul acestui an, notează The Wall Street Journal, economiştii şi oficialii Fed anticipau că economia ar fi urmat să slăbească până acum, cu dobânzile mai mari erodând cheltuielile şi investiţiile. Însă exact opusul se întâmplă acum. Ultimele date sugerează că economia accelerează în pofida costurilor mai mari de finanţare, reluării plăţilor în contul împrumuturilor studenţeşti şi războaielor din Ucraina şi Orientul Mijlociu.
Analiştii, mulţi dintre care previzionaseră o recesiune în acest an, îşi revizuiesc în sus estimările.
Există mai mulţi posibili driveri ai accelerării recente. Mai întâi, o combinaţie între o inflaţie mai slabă şi creşteri salariale în continuare puternice. Temerile mai slabe privind o recesiune ar putea de asemenea face gospodăriile mai confortabile în a-şi cheltui banii, arată Marc Giannoni, economist la Barclays.
Între timp, majorările de dobânzi ale Fed nu au avut aşteptatul efect de „răcire“, iar aceasta s-a întâmplat probabil pentru că firmele şi gospodăriile şi-au asigurat dobânzi mai mici în timpul pandemiei.
Avansul economiei americane în faţa celei europene, o tendinţă devenită evidentă prima dată după criza financiară mondială şi cimentată în timpul pandemiei , se va menţine în 2024 şi pe mai departe, anticipează economiştii, relatează Financial Times. Recent, FMI a devenit ultima organizaţie economică ce a declarat că economia americană va continua să crească în forţă, anticipând o expansiune de 1,5% anul viitor. Pentru zona euro, Fondul estimează un avans de 1,2%.
Dar cum se explică această divergenţă persistentă dintre două dintre cele mai bogate regiuni ale lumii, în care SUA au crescut cu aproximativ dublul ritmului zonei euro şi UK în ultimele două decenii?
Motivele sunt atât de natură ciclică, cât şi structurală. Factori pe termen relativ scurt ca stimulentele postpandemice şi invadarea Ucrainei de către Rusia dau parţial această diferenţă, dar şi divergenţe de bază cum ar fi accesul la credit şi tendinţele legate de investiţii, ca şi compoziţia industrială şi demografia.
În timpul pandemiei, oficialii de ambele părţi ale Atlanticului au recurs la stimulente fiscal agresive pentru a evita ca criza sanitară să devină una economică. Amploarea stimulentelor a fost însă mai mare în cazul SUA.
„SUA au înregistrat o reacţie fiscală deosebit de puternică după pandemie, care a susţinut economia“, arată Jennifer McKeown, economist la Capital Economics. Susţinerea guvernamentală generoasă a ajutat la redresarea cheltuielilor consumatorilor americani, unul din principalele motive pentru care creşterea economiei SUA este atât de puternică.
Pierre-Olivier Gourinchas, economist-şef al FMI, arată că gospodăriile europene au fost probabil mai „prudente“ decât cele americane din alte motive, printre care proximitatea faţă de războiul din Ucraina. Acesta argumentează că şocul energetic brutal, o altă consecinţă a invaziei Rusiei, a fost „cel mai important“ driver al divergenţei economice recente dintre cele două regiuni.
Un factor structural critic din spatele divergenţei este diferenţa dintre compoziţia industrială a celor două economii. SUA dispune de un sector tech în creştere explozivă, cu firme inovatoare care nu au echivalent în Europa. Cu SUA dominând AI, divergenţa se va adânci probabil, avertizează economiştii. Spre deosebire, Europa este specializată în industrii ameninţate din ce în ce mai mult de rivalitatea chineză, cum ar fi maşinile electrice.
SUA se dovedesc de asemenea mai agile în orientarea economiei către tehnologia verde.
Accesul mai facil la finanţare ajută de multă vreme economia americană să înflorească. Mai mult capital de risc şi pieţe de titluri de datorie şi acţiuni mai bine dezvoltate ajută companiile americane să-şi finanţeze mai uşor expansiunea comparativ cu firmele europene, care depind mai mult de bănci.
Europa a trecut de asemenea printr-o criză a datoriilor suverane şi austeritate fiscală, care au afectat investiţiile.
Populaţia în îmbătrânire rapidă şi creşterea mai slabă a populaţiei apasă de asemenea asupra finanţelor publice ale continentului european, având în acelaşi timp un impact asupra decalajului cu SUA, care, spre deosebire de Europa, asistă la o creştere a populaţiei de vârstă activă din 2010.
Sven Jari Stehn, economist la Goldman Sachs, este de acord că SUA vor „continua să devanseze zona euro în anii următori“, chiar dacă factorii temporari post-pandemici se vor estompa.
