Ieri, la Budapesta presa şi guvernul au sărbătorit ieşirea Ungariei dintr-o lungă recesiune. Economia maghiară a reuşit să crească în trimestrul trei şi a făcut-o chiar mai rapid decât s-a anticipat. În acest timp, Polonia a păşit hotărât pe drumul relansării economice. Doar la Praga atmosfera a fost întunecată de ceaţă. După o stagnare în prima jumătate a anului, Produsul Intern Brut a scăzut în trimestrul trei.
În aceste condiţii, guvernul confirmă ceea ce analiştii suspectau de ceva timp: economia cehă, considerată cea mai matură din Europa de Est, „încă nu a reuşit să depăşească nivelul de dinainte de pandemie“. Autorităţile atribuie eşecul inflaţiei, care a slăbit consumul gospodăriilor. Acest lucru nu anunţă cer senin deoarece în Cehia inflaţia a reînceput să accelereze, de la 6,9% în septembrie – cel mai scăzut nivel din acest an – la 8,5% în octombrie.
Ungurii, în schimb, în afară de ieşirea economiei din cea mai lungă recesiune din ultimele decenii, au mai sărbătorit zilele acestea şi retragerea inflaţiei sub pragul de 10%. O victorie care lasă gust amar. În Polonia, inflaţia este aproape la nivelul celei din Cehia, dar pentru a ajunge acolo din septembrie şi până în octombrie a făcut un lung plonjon în jos. De altfel, în toate statele est-europene inflaţia este acum mult mai jos decât era în iarnă, când a atins vârfurile: de aproape 26% în Ungaria, 18% în Polonia, 17,5% în Cehia şi 17% în România.
Totuşi, scumpiri de 7-8% pot fi considerate puternice, iar persistenţa inflaţiei ridicate atât de mult timp descurajează populaţia să mai cheltuiască, mai ales când majorările salariale nu pot ţine pasul cu creşterile de preţuri. De aceea, revenirea care se poate observa în regiune este una fragilă şi încă sub ameninţarea inflaţiei. De observat este că în Ungaria şi Polonia băncile centrale au recurs la scăderi de dobânzi pentru a ieftini creditarea şi impulsiona consumul cu scopul de a relansa economiile.
Banca centrală a Ungariei nu avea încotro din cauza recesiunii prelungite şi a faptului că avea cele mai mari dobânzi din UE. Banca naţională a Poloniei a acţionat în forţă asupra dobânzilor în aşteptarea unor alegeri generale care fac acum probleme partidului aflat la guvernare. Faptul că instituţia poloneză s-a oprit după alegeri arată că se teme totuşi de inflaţie, creşterile de dobânzi fiind principalul instrument prin care băncile centrale pot readuce sub control scumpirile. Acestea au efecte semnificative în economie deoarece consumul este de mult timp unul din principalele motoare de creştere în Europa de Est, altfel dependentă de exporturile căre vestul încă anemic din punctul de vedere al avansului economic.
În trimestrul trei, economia maghiară a avansat cu 0,9% în ritm trimestrial şi cu 0,3% în ritm anualizat, arată cifrele statistice oficiale preliminare. Contribuţii pozitive au avut industria, construcţiile şi agricultura, cred analiştii de la ING. În principal, sectoarele orientate spre export au condus revenirea economică, în timp ce inflaţia a erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor, sufocând consumul. În acelaşi timp, investiţiile publice au fost şi sunt blocate de situaţia bugetară, iar dobânzile mari frânează activitatea de creditare a consumatorului şi companiilor.
În continuare, proiecţiile de creştere economică, cel puţin cele ale ING, sunt bune, dar arată şi nori. Avansul va accelera în trimestrul patru, impulsionat poate şi de dezgheţarea consumului. Însă acest lucru nu va ajuta economia să-şi revină la nivelul de la începutul anului. Astfel, 2023 se anunţă un an pierdut pentru creşterea economică. Dar anul viitor cu siguranţă că economia ungară se va descurca mai bine, notează Portfolio.hu.
Norii ar fi întârzierea fondurilor europene. PIB-ul polonez a crescut probabil cu 0,4% în trimestrul trei, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi cu 1,4% în ritm trimestrial. Pe baza datelor disponibile, analiştii de la ING apreciază că rezultatele pozitive sunt urmarea încetinirii declinului consumului privat şi a creşterii solide a investiţiilor din partea companiilor mari. De asemenea, şi îmbunătăţirea balanţei comerciale s-ar putea să fi avut un efect pozitiv asupra creşterii.
Dar ar fi o creştere fără consum. Trimestrul trei a fost un punct de cotitură pentru economia Poloniei, iar de acum încolo activitatea economică este aşteptată să progreseze. Ministerul finanţelor crede ca de la anul şi consumul o să-şi revină, în paralel cu decelerarea inflaţiei, ceea ce va aduce mai mulţi bani la buget, potrivit polskieradio.pl.
În Cehia, biroul naţional de statistică a calculat că PIB-ul ţării a scăzut cu 0,3% în trimestrul trei în ritm trimestrial. De aceea, guvernul crede că economia este la marginea recesunii, cu o contracţie de 0,5% în 2023, şi a avertizat că „producţia economică încă nu a depăşit nivelurile de dinainte de pandemie“. Cehia este singura din regiune în această situaţie. „Inflaţia ridicată continuă să încetinească creşterea economică anul acesta şi să reducă standardele de viaţă“, arată cea mai recentă prognoză guvernamentală. „Gospodăriile continuă să se confrunte cu impactul inflaţiei ridicate, iar consumul este aşteptat să scadă şi mai mult.“ Dar cheltuielile gospodăriilor, alături de exporturi, vor propulsa creşterea economică anul viitor, arată proiecţiile guvernului. Concluzia o spune Juraj Kotian, economist la Erste Group Bank: „Putem vorbi de o revenire uşoară în regiune, dar nu de o relansare puternică. Mediul extern nu este foarte prietenos pentru creştere.“
