Miniştrii din zona euro sunt tot mai îngrijoraţi de încetinirea economică a zonei, astfel că i-au în calcul adoptarea de instrumente care să stimuleze această creştere, a susţinut, vineri, Roberto Gualtieri, preşedintele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (ECON) a Parlamentului European.
„În centrul discuţiilor din Eurogrup din această dimineaţă, a fost încetinirea economică din zona euro, care este într-o fază de îngrijorare la nivel geopolitic, ca urmare a scăderii cererii externe, dar care este provocată şi de factorii interni. Miniştrii de Finanţe din zona euro au susţinut că această situaţie creează nevoia de a urgenta discuţiile actuale privind reformele necesare din zona euro, precum şi reflecţiile necesare pentru a discuta actualele politici. Din această perspectivă, această vulnerabilitate în creşterea economiei din zona euro, fluctuaţia exporturilor şi a cererii impune nevoia de a întări Uniunea şi de a spijini creşterea, de a creşte investiţiile şi pune în centrul atenţiei fondurile de coeziune şi alocate teriorial. Astfel, trebuie să îmbinăm faptul că ne lipsesc instrumentele necesare prin care să facem faţă şocurilor şi cu nevoia de a avea politici şi instrumente mai puternice care să stimuleze potenţialul nostru de creştere, să sprijine cererea internă şi un cadru social şi teritorial de coeziune în ceea ce priveşte sustenabilitatea fiscal şi stabilitatea financiară”, a afirmat, vineri, la Bucureşti, Roberto Gualtieri, într-o conferinţă de presă.
Preşedintele ECON a precizat că miniştrii zonei euro au susţinut că adevărata strategie a zonei euro ar trebui să se bazeze mai mult dezvoltarea sustenabilă, atât din punct de vedere social, cât şi al mediului, precum şi pe mai multe investiţii şi pe reforma care ar trebui să se desfăşoare într-un mod mai coerent şi comprehensiv, punând împreună măsuri şi politici puternice, atât la nivelul zonei euro, cât şi la nivelul fiecărei ţări, iar toate acestea să fie completate de măsuri fiscale.
În acest context, miniştrii de finanţe din zona euro au discutat despre adoptarea unor instrumente bugetare care să încurajeze investiţiile, ceea ce poate duce la creşterea economică.
„Pentru ca un asemenea instrument să aibă un impact adevărat, mărimea sa ar trebuie să fie adecvată. Resursele unui asemenea instrument bugetar nu ar trebui să provină dintr-o redistribuire a fondurilor structurale şi de coeziune, ci să fie suplimentare. (…) Bugetul zonei euro ar trebuie să fie parte din bugetul Uniunii Europene şi ar trebui să fie finanţat din anumite venituri”, a detaliat Gualtieri sursa de finanţare pentru un asemenea instrument.
Pe lângă acest instrument pentru competitivitate şi investiţii, miniştrii de finanţe din zona euro au mai discutat despre un instrument prin care să poată fi absorbite eventualele şocuri şi care să cuprindă o schemă de beneficii. În acest context, este nevoie de a continua Uniunea Economică.
„În timpul crizei ne-a lipsit un instrument care să absoarbe şocurile. (…) Astfel, ar trebui să fim echipaţi cu un instrument anticiclic, iar situaţia să nu fie lăsată să fie rezolvată doar la nivel naţional. (…) Apoi, avem aceste potenţiale şocuri asimetrice, ceea ce determină o reducere a investiţiilor, astfel că avem nevoie să susţinem investiţiile. Avem multe economisiri care nu sunt atrase spre investiţii”, a precizat Gualtieri.
Preşedintele ECON a încheiat că trebuie avută în vedere mai mult coeziunea socială şi investiţiile în dezvoltare durabilă, precum şi în tehnologie, cea din urmă putând susţine dezvoltarea primelor două.
Preşedintele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare (ECON) a Parlamentului European a participat vineri la întâlnirea Eurogrup care a avut loc la Bucureşti. Miniştrii de finanţe ai zonei euro s-au întâlnit vineri la Bucureşti, în contextul exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului UE.
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) organizează vineri şi sâmbătă, la Bucureşti, reuniunea informală a Consiliului Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN). La eveniment vor participa peste 40 de delegaţii, aproximativ 1.000 de persoane, miniştrii de Finanţe din statele membre UE, Guvernatorii băncilor centrale, comisari europeni şi înalţi reprezentanţi ai instituţiilor UE.
