• Leu / EUR4.8909
  • Leu / GBP5.7696
  • Leu / USD4.7450
Business Internaţional

Executivii companiilor de stat din Ungaria şi Polonia sunt un amestec de obedienţă faţă de conducerea ţării şi profesionalism, în funcţie de interesul partidului de guvernare

Executivii companiilor de stat din Ungaria şi Polonia sunt un amestec de obedienţă faţă de conducerea ţării şi profesionalism, în funcţie de interesul partidului de guvernare

György Kóbor, CEO-ul gigantului maghiar de energie MVM, îşi ghidează compania către tehnologii moderne, cum ar fi hidrogenul verde.

Autor: Bogdan Cojocaru

27.05.2021, 00:07 225

Conducerile companiilor de stat din Europa de Est se află adesea la limita dintre responsabilitate pentru economie, obedienţă faţă de guvern şi profesionalism. Ungaria şi Polonia, unde unele dintre companiile de stat au devenit coloşi în expansiune internaţională, nu sunt excepţii, iar balanţa înclină în diverse direcţii în funcţie de interesul partidului de guvernământ.

În Ungaria şi Polonia, guvernele, sau mai degrabă partidele de guvernământ, îşi întăresc încontinuu controlul în economie, dar prin strategii diferite. Dacă premierul maghiar Viktor Orban preferă ca în cele mai multe sectoare să domine afacerile locale private, dar conduse de oameni loiali lui, abordarea poloneză insistă mai degrabă pe companiile de stat. Însă şi Ungaria acordă o atenţie deosebită monopolurilor de stat, mai ales că acestea fac legea în domeniile strategice cum ar fi energia.

Acolo, la începutul lunii august 2018, întreaga conducere a gigantului energetic de stat MVM a fost concediată, iar György Kóbor, un personaj cu o carieră profesională interesantă, a fost numit CEO, scrie site-ul maghiar de ştiri şi analize g7.hu. Nu după mult timp, atât g7.hu, cât şi Index.hu au publicat articole despre cum a încetat un contract între MVM şi firma sa de audit, KPMG. Auditorul, se pare, găsise nereguli la un contract încheiat de grupul de energie şi subsidiara elveţiană, care avea un singur angajat într-un birou în cel mai luxos cartier din Zürich.

MVM apelase la subsidiară pentru construirea unui sistem IT în loc să deschidă o licitaţie în Ungaria. Însă aceste nereguli nu ar fi justificat decapitarea grupului. Numirea a doi noi şefi în energie, pe Kóbor la MVM şi pe Péter Kaderják ca secretar de stat, avea motivaţii mult mai profunde. g7.hu scrie că deturnarea timp de ani de zile a sistemului energetic, mai întâi de Lajos Simicska, prietenul şi ulterior duşmanul înverşunat al premierului Viktor Orban, şi apoi de aliatul apropiat al partidului de guvernământ Miklós Seszták, adusese sistemul în pragul colapsului, ceea ce reprezenta un risc politic major.

Numirea lui Kaderják i-a surprins chiar şi pe prietenii acestuia. Kaderják era un profesionist în ale energiei, străin de politică şi fondatorul unui renumit centru de cercetare în economie energetică, REKK, care producea şi analize jenante pentru guvern.

Din conversaţiile avute cu diferiţi actori politici şi din industrie, g7.hu a dedus că Orban în persoană i-a cerut „să facă ordine în această groapă de gunoi“.

Ungaria avea nevoie de un om care să poată implementa strategia energetică naţională într-un context dificil: reducerea poluării, un contract delicat cu ruşii pentru centrala nucleară Paks, un nou contract pentru importul de gaze naturale ruseşti, accesarea gazelor româneşti şi acces la terminalul de GNL al Croaţiei.

Kaderják avea nevoie şi de o echipă pe măsura sarcinilor sale. Astfel, la conducerea MVM a fost adus Kóbor, care a deţinut funcţii de top la diverse companii din domeniu, printre care E.On. Nu era străin nici de MVM deoarece se mai perindase pe acolo.

Una din principalele calităţi ale sale, după cum a povestit un coleg, „nu este curajul, pe care nu-l are, ci că ştie să-şi întindă pânzele în vântul potrivit şi că este loial celui care oferă mai mult“. Kóbor era perceput ca un executiv discret, profesionist şi în ton cu timpurile. Se spunea că pe unde a trecut a avut grijă să modernizeze operaţiunile, în special prin digitalizare.

Între timp, MVM s-a extins prin achiziţii în Ungaria (a cumpărat reţeaua de distribuţie de la E.On), în Cehia, prin achiziţionarea unor operaţiuni de retail de energie şi gaze, şi a anunţat intenţii de expansiune în regiune, inclusiv în România.

Se vorbeşte şi de o viitoare  listare a MVM, ajunsă a treia cea mai mare companie din Ungaria. MOL, colos al industriei petrolului şi rafinării, nu este companie de stat, dar guvernul ungar are o participaţie semnificativă acolo. CEO-ul Zsolt Hernádi are un background puternic ca bancher, iar despre el se spune că a avut un rol important în apărarea MOL în încercarea de preluare ostilă de către OMV. Legat de Polonia, în ultimii ani amestecul politicului în managementul companiilor a atras atenţia presei internaţionale.

În 2019, Financial Times scria despre Daniel Obajtek, a cărui numire în 2017 la şefia gigantului de energie Energa, controlat de stat, părea mai degrabă una politică decât una bazată pe calităţi profesionale. Obajtek  venea de la o agenţie agricolă. Anterior, fusese primarul unei comune mici, dar de cînd PiS a venit la guvernare, personajul a avut o ascensiune în carieră uimitoare.

Curioasă era şi alegerea unui purtător de cuvânt al premierului, Rafal Bochenek, ca director de marketing la PGNiG, un colos al petrolului şi gazelor. O particularitate a execurivilor companiilor de stat poloneze a devenit aceea că mai niciunul numit în timpul guvernării anterioare nu a rezistat în funcţie.

Între timp, Obajtek a devenit preşedintele executiv al PKN Orlen, un alt gigant energetic de stat, şi a revenit recent în atenţia presei internaţionale  după ce compania sa a preluat un grup de presă, trezind temeri privind obstrucţionarea libertăţii presei în Polonia de către stat. Obajtek spune că preluarea a fost făcută în cadrul strategiei PKN Orlen de diversificare a operaţiunilor. În ultimul timp, ziarul de opoziţie Gazeta Wyborcza a publicat o serie de anchete privind trecutul lui Obajtek, una dintre acestea dezvăluind că CEO-ul se afla în conflict de interese ca primar deoarece în acea perioadă dădea instrucţiuni de afaceri directe pentru o firmă privată. O instanţă de judecată a respins dovezile prezentate de Wyborcza ca fiind insuficiente. Ziarul îşi baza adesea informaţiile pe declaraţii ale unor persoane condamnate.

Alte publicaţii scriu că Obajtek a fost şi arestat, în 2013, sub acuzarea că a colaborat cu un grup de crimă organizată, pentru care a delapidat compania unchiului său. Obajtek ar fi scăpat de acuzaţii mulţumită unor schimbări legislative proiectate de actualul ministru al justiţiei din Polonia. CEO-ul anterior al PKN, Wojciech Jasinski, a lucrat, printre altele, la banca naţională, la Oficiul Suprem de Audit şi ca ministru de finanţe. În prezent este parlamentar pentru partidul de guvernământ.

În Polonia, statul controlează şi cel mai mare asigurător, PZU. Compania este condusă de Beata Kozlowska-Chyla, doctor în drept şi asistent de profesor universitar. Ea este membru cu vechime în consiliile de supraveghere şi de management ale PZU şi a mai lucrat, printre altele, pe post de consilier pentru ministerul de finanţe şi a fost preşedintele consiliului de supraveghere al băncii Pekao, la care PZU şi Fondul de Dezvoltare Polonez au participaţii considerabile. Premierul Mateusz Morawiecki, fost ministru de finanţe şi al dezvoltării, are o carieră extinsă în afaceri bancare şi şi-a făcut ucenicia la banca centrală a Germaniei.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8909
Diferență: -0,3687
Ieri: 4.9090
Azi: 4.7450
Diferență: -0,0926
Ieri: 4.7494
Azi: 5.7696
Diferență: -0,5858
Ieri: 5.8036
Azi: 5.0380
Diferență: -0,1783
Ieri: 5.0470