Pana acum, cele doua banci centrale, Fed pe de o parte, si Banca Centrala Europeana de cealalta parte nu au adoptat niciodata strategii foarte diferite in ceea ce priveste combaterea unei crize financiare, scrie ziarul german Der Spiegel. In fapt insa, diferenta dintre stategiile celor doua banci centrale, poate fi remarcata si la nivelul presedintilor celor doua institutii.
Jean-Claude Trichet, presedintele BCE este recunoscut pentru stilul sau conservator. Intotdeauna imbracat la costum, niciodata nepieptanat si fara sa ridice vreodata vocea, Jean-Claude Trichet, ar fi cat se poate de bucuros sa renute la o zi de munca pentru a se delecta in compania unei carti bune.
De cealalta parte, Ben Bernanke, aflat la conducerea Fed, este un fost profesor de economie care nu s-a sfiit sa-si exprime public neplacerea de a purta costume.
"Ma gandeam sa vin cu propunerea ca guvernatorii Fed sa se imbrace intr-o camasa cu maneci scurte, in stil hawaian, si cu niste pantaloni scurti", a declarat in gluma Bernanke. Iar in timpul sau liber, Bernanke, nu ar rata sansa sa vizioneze un meci de baseball, fiind un impatimit al acestui sport.
La fel de diferite precum personalitatile celor doi presedinti sunt si strategiile adoptate de catre banci, precum si modul in care cei doi prefera sa conduca institutia.
In timp ce Trichet este extrem de calculat si intr-o oarecare masura circumspect in luarea unor decizii, Bernanke prefera sa-si conduca insitutia intr-o maniera mai libertina, insa extrem de decisiva cand vine vorba de luarea deciziilor.
Care strategie se va dovedi insa cea mai potrivita pentru aceasta perioada de criza financiara si daca neconcordanta celor doi presedinti in politicile adoptate va alimenta in continuare criza, ramane insa de vazut.
BCE a ramas atat de impasibila la criza financiara de la nivel global, incat poti avea impresia ca nici macar nu a reactionat in vreun fel. De la inceputul crizei financiare, in vara anului trecut, BCE nu a modificat rata dobanzii de referinta.
Fed, pe de alta parte, a reactionat atat de virulent la criza financiara, incat pentru moment a lasat impresia ca banca americana este cuprinsa de isterie aproape.
De la inceputul crizei financiare, din august 2007, Fed a redus de sapte ori rata dobanzii de referinta, de la 5,25% la 2%, in incercarea de a evita o eventuala recesiune in Statele Unite.
Acum insa se pare ca toate eforturile intreprinse de Fed au fost in zadar. In cadrul intrevederii cu Congresul American, Bernanke a recunoscut ca economia americana fie va inregistra o crestere extrem de mica, fie va stagna pentru prima jumatate a acestui an. Presedintele Fed nu a exclus nici posibilitatea ca economia americana sa ajunga pe minus.
Daca rata de schimb valutar ar fi un indice al increderii intr-o economie si in banca centrala a acesteia, atunci in mod sigur BCE ar iesi de departe castigatoare din criza actuala.
Saptamana trecuta, moneda europeana a continuat aprecierea fata de dolarul american, ajungand la un nivel record de 1,6 dolari pentru un euro.
Aceasta apreciere sustinuta a euro fata de moneda americana a afectat serios imaginea Fed, precum si a presedintelui acesteia. "Bernanke, impreuna cu guvernatorii Fed se joaca cu credibilitatea institutiei", a apreciat Thorsten Polleit, economist sef in cadrul Barclays Capital, din Frankfurt.
Ca o ironie, in momentul in care a preluat conducerea Fed, la inceputul lui 2006, Bernanke se arata in favoarea unei maniere moderne de conducere a institutiei. El si-a dorit ca luarea deciziilor in cadrul Fed sa devina un proces mai transparent si la care sa participe cat mai multa lume, renuntandu-se astfel la maniera traditionala in care precedesorul sau, Alan Greenspan, a obisnuit sa conduca institutia.
Aceasta incercare a lui Bernanke poate fi insa considerata in prezent un esec total.
Evolutia bancii centrale americane din ultimele luni a fost orice, insa nu transparenta sau predictibila, asa cum si-ar fi dorit Bernanke. La inceputul crizei, Fed anunta ca nu va micsora rata dobanzii de referinta pentru a preintampina extinderea crizei, acest lucru putand amplifica riscul cresterii inflatiei.
La nici doua saptamani dupa acest anunt, Fed venea cu o strategie complet noua.
Amplificarea crizei financiare din Statele Unite reprezenta pentru economia americana un risc mai mare decat cel al cresterii inflatiei, si la sfarsitul lunii septembrie, Fed a luat hotararea de a micsora rata dobanzii de referinta.
Dupa nici o luna, Fed a fost nevoita sa reduca inca o data rata dobanzii de referinta pentru a face fata crizei financiare.
Dupa aceasta a doua reducere a dobanzii Bernanke aducea asigurari ca acest proces nu va mai continua, riscul cresterii inflatiei devenind prea mare.
Aceasta a fost pozitia presedintelui bancii centrale americane pana in decembrie anul trecut, cand Fed a redus din nou rata dobanzii.
La inceputul acestui an, Bernanke, de teama ca piata bursiera din Statele Unite sa nu se prabuseasca, a convocat de urgenta o sedinta a Comitetului Fed, care a luat hotararea de a micsora rata dobanzii de referinta cu 0,75%.
Ultima interventie a Fed pentru scoaterea economiei americane din criza a fost acordarea unui imprumut bancii americane Bear Stearns in valoare de 29 de miliarde de dolari (18,1 miliarde de euro), pentru a acoperi pierderile inregistrate de banca americana in urma prabusirii pietei ipotecare subprime.
Pe de cealalta parte, Trichet nu a modificat nivelul dobanzii de politica monetara in ciuda inrautatirii conditiilor economice din Europa.
Cu toate acestea, BCE nu a ramas complet indiferenta la criza financiara. Trichet a luat hotararea de a acorda finantari bancilor europene la o dobanda cat mai redusa, in conditiile in care acestea au devenit din ce in ce mai reticiente la acordarea de credite interbancare.
Prin luarea acestei masuri BCE s-a asigurat ca, atat bancile cat si persoanele fizice si companiile vor avea in continuare acces la credite, incurajand astfel consumul.
"Injectia de capital pe piata bancara europeana nu a condus la cresterea preturilor, intrucat bancile aveau nevoie de lichiditati", a apreciat un analist al BCE. "Inca de la inceputul crizei ne-am asigurat ca politica monetara si politica de lichiditate sa ramana doua lucruri complet separate", a adaugat analistul.
BCE s-a asigurat ca sectorul bancar din Europa sa beneficieze de lichiditati suficiente, fara ca infuzia de capital sa afecteze economiile in ansamblul lor, ceea ce ar fi putut conduce la o crestere a inflatiei.
Intre timp, strategii BCE raman atenti la reactiile bancii centrale americane la criza economica. Si cu toate ca nu vor sa recunoasca acest lucru public, analistii europeni considera masurile adoptate de Bernanke ca fiind "periculoase si incorecte".
Bernanke incearca insa sa copieze un model de politica monetara extrem de controversat. La inceputul anilor 2000, cand a avut loc criza dot.com din Statele Unite, predecesorul lui Bernanke, Alan Greenspan, a fortat reducerea ratei dobanzii de referinta pana la nivelul istoric de 1%.
Acest lucru a atenuat efectele crizei financiare, insa economia americana si-a revenit in special datorita infuziei de capital alimentat de boomul imobiliar inregistrat in acea perioada.
Cu toate acestea, BCE se confrunta cu o alta problema si anume mentinerea stabilitatii preturilor.
In prezent, rata inflatiei din Europa este de 3%, fapt ce face ca reprezentantii BCE sa ia deja in calcul o posibila majorare a ratei dobanzii de referinta pentru a putea tine preturile sub control. Acestia sunt de parere ca mentinerea stabila a preturilor este cea mai buna metoda de promovare a cresterii economice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
