Subvenţionarea energiei costă guvernele lumii aproape 2.000 de miliarde de dolari, descurajează investiţiile private şi-i ajută pe consumatorii înstăriţi mai puţin decât pe cei săraci, se arată într-un studiu al Fondului Monetar Internaţional, care recomandă creşterea progresivă a preţurilor energiei, scrie Bloomberg.
Raportul, care acoperă 176 de ţări şi recomanda ca majorarea treptată a preţurilor energiei să fie însoţită de măsuri care-i protejează pe cei saraci. Renunţarea la subvenţii ar ajuta, de asemenea, la reducerea emisiilor de dioxid de carbon, estimează specialiştii de la FMI.
„Subvenţionarea energiei este mare şi dăunătoare. Aceasta duce la consum exagerat de energie, absoarbe resursele sectorului public care pot fi utilizate în scopuri mai folositoare şi sunt mai benefice celor bogaţi decât celor săraci“, se menţionează în raport.
Studiul dă FMI muniţie pentru ceea ce descrie a fi „o temă des discutată“ de statele membre. Reticenţa autorităţilor de a lăsa preţurile energiei să crească a blocat sau a epuizat programele de asistenţă financiară stabilite pentru ţări precum Ucraina şi Pakistan.
Raportul arată că aceste state cheltuie mai mult pe subvenţionarea energiei decât pe sănătate publică şi educaţie.
Studiul nu avertizează doar în privinţa economiilor emergente şi identifică SUA drept ţara care subvenţionează cel mai mult energia. Suma s-a ridicat la 502 miliarde de euro în 2011.
„Economiile avansate nu vând energie sub costul cu care se aprovizionează, dar nu taxează energia îndeajuns“, a afirmat Carlo Cottarelli, directorul de afaceri fiscale al FMI.
Economiile avansate au o pondere de 40% în totalul subvenţiilor. După SUA, pe următoarele locuri de situează China şi Rusia.
FMI argumentează că subvenţionerea poate avea ca efect profituri mai reduse pentru producătorii de energie, ceea ce face mai dificil pentru aceştia să atragă investitori. De asemenea, subvenţiile încurajează specula chiar şi în economiile avansate, după cum o demonstrează canadienii care vin în SUA pentru a cumpăra combustibil mai ieftin.
Însă încercările de a lăsa preţurile energiei să crească au fost adesea zădărnicite de turbulenţele sociale pe care le creează.
„Lipsa sprijinului public pentru reformă în domeniul subvenţiilor reflectă, în parte, lipsa de încredere în capacitatea guvernelor de a a muta economiile bugetare care ar rezulta astfel încât să beneficieze populaţia, dar şi îngrijorările că grupurile vulnerabile nu vor fi protejate“, se mai arată în studiul citat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
