Business Internaţional

Fondul UE de redresare, de 800 mld. euro, va da un impuls peste aşteptări regiunii, însă drumul către recuperarea zonei euro va fi unul lung. Zona euro nu va reveni la nivelul PIB-ului din 2019 mai devreme de primăvara anului viitor

Fondul UE de redresare, de 800 mld. euro, va da un impuls peste aşteptări regiunii, însă drumul către recuperarea zonei euro va fi unul lung. Zona euro nu va reveni la nivelul PIB-ului din 2019 mai devreme de primăvara anului viitor

Philip Lane, economist-şef BCE: Dacă fondul va susţine redresarea în următorii cinci ani, guvernele va trebui să-şi menţină stimulentele încă mult timp.

Autor: Catalina Apostoiu

10.05.2021, 22:14 1467

Impulsul pe care fondul de redresare de 800 miliarde de euro aprobat la nivel de UE îl va da economiei rănite de pan­de­mie a Europei în următorii cinci ani va ajuta regiunea să revină aproape de nive­lurile de creştere de dinaintea crizei, po­trivit economiştilor, notează Financial Times.

Cele mai mari ţări europene şi-au depus planurile privind modul în care îşi vor cheltui partea din granturile şi împrumuturile pe care Bruxelles-ul le oferă pentru a repara daunele economice provocate de pandemie. Planurile respective sunt masiv concentrate pe investiţii în proiecte verzi şi digitale, cât şi pe reforme menite să crească eficienţa sectorului public.

Morgan Stanley estimează că proiectul UE va creşte PIB-ul zonei euro cu 3,5%, iar Jacob Nell, director în cadrul băncii americane de investiţii, arată că acesta va ajuta blocul să „revină la tendinţa de creştere prepandemie“.

Comisia urmează să-şi prezinte propriile estimări economice în această săptămână. Fondul de redresare a fost în mare măsură exclus din estimările anterioare publicate în februarie. Estimările analiştilor variază foarte mult, însă majoritatea celor care au analizat planurile naţionale trimise Bruxelles-ului până acum cred că acestea vor produce un impuls substanţial, probabil peste cel anticipat de UE sau ţări individuale.

S&P previzionează că granturile de aproape 400 miliarde de euro vor impulsiona PIB-ul regiunii cu 1,5%-4,1% în următorii cinci ani, depinzând de cât din fonduri se va cheltui şi de cât de bine vor fi folosite acestea.

Marion Amiot, economist S&P, crede însă că impactul total ar putea fi mai amplu pentru că S&P nu a luat în calcul utilizarea creditelor de 386 miliarde de euro şi nici impulsul dat de reformele din sectorul public.

FMI a adăugat doar un procent relativ conservator de 0,75% privind impulsul dat PIB-ului în ultimul său raport, adăugând însă că „impactul real asupra PIB-ului ar putea fi de două ori mai mare dacă banii sunt bine cheltuiţi şi dublaţi de reformele structurale necesare“.

De când economia UE s-a contractat cu 6,2% anul trecut, regiunea a rămas în urma principalilor săi parteneri comerciali SUA şi China. Perspectivele economiei europene s-au mai înseninat însă recent.

Odată primite toate planurile ţărilor UE, Comisia Europeană va avea la dispoziţie două luni pentru a le analiza.

Programul vine însă într-o vreme în care temerile privind corupţia şi statul de drept sunt în creştere în unele ţări membre. Iar monitorizarea programului va reprezenta o povară masivă pentru Comisie.

Procesul lent de finalizare a tuturor detaliilor legate de fond, de pregătire a planurilor naţionale şi aprobare a acestora la nivelul parlamentelor naţionale a stârnit temeri în rândul investitorilor şi critici în capitalele naţionale.

Pe fondul îndoielilor privind imple­men­tarea fondului, Comisia Europeană şi experţii sub­liniază că acest instrument nu echivalează cu stimulentele de urgenţă lansate de ame­ricani, reprezentând un instrument de inves­tiţii pe termen mediu pentru transformarea economiei europene, potrivit Euractiv.

„Am pierdut prea mult timp. China şi-a re­luat creşterea, Statele Unite cresc puternic, iar UE trebuie să rămână în cursă“, declara recent ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire.

În ultimele săptămâni, instituţiile şi miniştrii de finanţe UE s-au grăbit să sublinieze faptul că comparaţia cu eforturile SUA este nedreaptă pentru că guvernele UE au aprobat deja măsuri naţionale, iar programele sociale europene sunt mai robuste decât cele americane.

Fondul oferă în principal trei oportunităţi pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen scurt, acesta ar putea oferi resurse pentru impul­sio­narea leadershipului Europei în tranziţia verde şi ajuta blocul să accelereze în cursa digitală.

Pe termen mediu, acesta ar putea încuraja implementarea de reforme îndelung amânate în state membre. Iar pe termen lung, fondul, operaţional până în 2026, s-ar putea transforma în instrumentul fiscal permanent de care UE duce lipsă pentru a face faţă şocurilor economice.

Aceasta ar putea fi una dintre viitoarele bătălii politice, însă numai după ce pandemia se va sfârşi, iar statele membre vor dovedi că folosesc în mod corect banii.

În pofida impulsului pe care fondul de redresare îl va da economiei europene, recuperarea zonei euro va fi un proces de durată, avertizează Philip Lane, economist-şef al Băncii Centrale Europene, potrivit Le Monde.

Dacă fondul va susţine redresarea în următorii cinci ani, guvernele va trebui să-şi menţină stimulentele încă mult timp. Europa şi-ar putea susţine economia mai amplu dacă, asemeni SUA, aceasta ar merge mai departe în ceea ce priveşte integrarea bugetar, arată acesta.

„Zona euro nu va reveni la nivelul PIB-ului din 2019 mai devreme de primăvara anului viitor“, potrivit acestuia.

Cu privire la piaţa muncii, Philip Lane estimează că rata şomajului ar urma să revină la nivelul din 2019 de-abia în 2023. „Drumul va fi unul lung“, avertizează acesta.

Comparativ cu criza financiară din 2008, Lane estimează că criza generată de pandemie va dura doi sau trei ani. „Măsurile de lockdown nu au afectat doar economia. Educaţia şi sănătatea au fost de asemenea perturbate, cu consecinţe de durată“.

 
 
AFACERI DE LA ZERO