Timp de o săptămână în aproape fiecare lună ianuarie Davos, o cochetă staţiune de schi din Alpii elveţieni, devine ţinta atenţiei întregii lumi deoarece acolo se adună elita globală - lideri politici, şefi de bănci centrale, executivi de companii şi oameni de ştiinţă - pentru a discuta viitorul omenirii şi chestiunile presante ale prezentului.
Anul acesta, doar imaginea de ansamblu spune multe despre aceste lucruri: zăpada a venit târziu. În prima parte a lunii ianuarie plimbările pe pajiştile uscate au ţinut locul schiatului. De asemenea, la nivel de invitaţi mai important ca oricând este cine nu vine: miliardarii Rusiei, până acum nelipsiţi. Este un semn al direcţiei în care se schimbă ordinea mondială, după cum a observat Bloomberg.
Evenimentul reuneşte un număr record de invitaţi, dar dintre liderii G7, grupul celor mai industrializate economii ale lumii, doar cancelarul Germaniei Olaf Scholz şi-a anunţat prezenţa. Secretarul Trezoreriei SUA Janet Yellen se va întâlni pe 18 ianuarie (summitul durează de pe 16 ianuarie până pe 20 ianuarie) cu vicepremierul Chinei Liu He în Elveţia, dar nu la Davos ci la capătul celălalt al ţării, la Zürich.
Politicianul chinez participă la forum, dar Yellen nu, această făcând doar o oprire în drum spre Africa. Să fie lipsa de lideri de talie globală un semn că Forumul Economic Mondial îşi pierde din importanţă? Sau este doar rezultatul provocărilor momentului? Rusia a pornit război contra Ucrainei, provocând o criză energetică în Europa şi riscând să producă o criză alimentară la nivel global. Statul agresat este sprijinit cu armament mai ales de SUA şi Marea Britanie, ţări ai căror lideri, Joe Biden şi premierul Rishi Sunak, au probleme politice acasă. Marea Britanie se confruntă cu cel mai mare val de greve din ultimele decenii.
Preşedintele reales al Braziliei Luiz Inácio Lula da Silva are probleme şi mai grave. Preşedintele Franţei Emmanuel Macron, care a promis să „facă planeta din nou măreaţă“, lipseşte, de asemenea, după cum a observat cu ironie Politico. Liderul francez insistă pe o reformă a pensiilor care a stârnit furia muncitorilor şi pe o strategie prin care ţara sa să lupte într-un război comercial cu SUA. El mult timp a crezut că îl poate influenţa pe preşedintele Rusiei Vladimir Putin şi că astfel poate aduce pacea în Europa.
Prin urmare elita politică a lumii sare peste ediţia de anul acesta a Forumului Economic Mondial de la Davos, considerat şi un efort de a accelera globalizarea şi atenua efectele ei negative. „Cred că Davos este total irelevant“, spune Rana Foroohar, comentator la Financial Times în a cărei carte, „Homecoming“, se poate citi că noua tendinţă de localizare a resurselor şi producţiei înlocuieşte forţele globalizării care au fost dominante în ultima jumătate de secol.
De când Rusia a invadat Ucraina, peste 1.000 de companii occidentale şi-au redus operaţiunile de pe piaţa rusă sau au plecat de acolo, iar Europa a retezat legăturile energetice cu ţara agresoare, până anul aceasta cel mai mare furnizor de energie al său. FEM în sine a îngheţat relaţiile cu Rusia, notează CNN.
Europa începe să se închidă, sau cel puţin să devină mai precaută, şi faţă de China, în timp ce războiul pentru supremaţie în tehnologie dintre Washington şi Beijing se transformă într-un spectacol de intimidare militară şi ameninţări care are în prin plan insula Taiwan, asupra căreia China are pretenţii teritoriale. De asemenea, în China, politicile fără compromis ale Beijingului de a combate pandemia de COVID au speriat companiile şi investitorii.
Acest lucru a determinat companiile străine şi guvernele să regândească lanţurile de aprovizionare globale, reducând vulnerabilităţile şi protejând interesele naţionale.
Reducerea dependenţei înseamă mai puţină globalizare şi mai multă producţie locală sau cât mai aproape de casă. Este o perioadă de reaşezare, de reorientare a polilor de putere economică şi geopolitică. La Davos, în inima Europei, ţara cu cei mai mulţi reprezentanţi este America (27% din total), arată calculele revistei Quartz.
