Impasul subliniază fragilitatea strategiei energetice europene în faţa intereselor naţionale, idee întărită de un conflict între Bruxelles şi Bulgaria, cel mai sărac stat din UE, şi de Agenţia Internaţională a Energiei, care avertizează că în zece ani Europa riscă să se confrunte cu pene severe de curent şi ar putea pierde controlul securităţii energetice din cauza politicilor haotice.
„Amenda reprezintă o problemă foarte, foarte gravă. Discutăm cu SUA un parteneriat transatlantic. Acest parteneriat comercial poate fi construit doar pe baza reciprocităţii. Nimeni nu-şi poate imagina că reciprocitatea este principiul dacă există o sancţiune de genul acesta. O astfel de pedeapsă unilaterală este complet iraţională“, a declarat ministrul framcez de externe Laurent Fabius, citat de Financial Times. BNP a fost amendată de SUA pentru că nu a respectat ani de zile sancţiunile impuse de Washington Iranului, Sudanului şi Cubei.
UE încearcă să convingă Washingtonul să se angajeze prin acordul comercial transatlantic aflat în negociere să-i vândă gaze naturale americane, care ar reprezenta o alternativă la combustibilul rusesc, pe care Moscova îl foloseşte ca instrument pentru creşterea influenţei geopolitice.
În prezent, exportatorii de gaze naturale din SUA au nevoie de permisiunea Departamentului de Energie pentru a livra combustibilul în ţările cu care SUA nu are acord de comerţ liber, cum este cazul celor din UE. Procedurile de acceptare ale autorităţilor americane, care vor să protejeze piaţa internă şi independenţa energetică a ţării, pot dura până la doi ani. Acordul transatlantic ar permite exporturilor să treacă de această etapă.
Oficialii francezi se tem că amenda masivă şi eventuala suspendare temporară a tranzacţiilor în dolari, care ar veni la pachet cu amenda, vor avaria baza de capital a BNP, vor limita capacitatea băncii de a finanţa economia franceză încă în convalescenţă şi va speria clienţii internaţionali. Banca se teme că întreruperea temporară ar putea deveni permanentă, potrivit unor surse apropiate situaţiei citate de FT.
Sofia contra Bruxellesului
Vulnerabilitatea politicii energetice europene la interesele naţionale este subliniată şi de conflictul dintre Comisia Europeană şi Bulgaria, cel mai sărac stat membru al UE şi puternic dependent de energia Rusiei, ţară de care este legat nu doar economic.
CE a cerut marţi guvernului bulgar să suspende lucrările pentru construirea gazoductului rusesc South Stream până când va judeca dacă proiectul respectă sau nu legislaţia europeană. Dar Partidul Socialist Bulgar, partenerul senior din guvern, a răspuns rapid executivului european că lucrările vor continua conform planului, scrie EurActiv. Comisia a iniţiat o procedură de infringement contra Bulgariei.
„Nu blocăm South Stream, dar vrem ca proiectul să fie în linie cu legislaţia UE“, a afirmat Sabine Berger, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru energie Günther Oettinger.
South Stream a fost văzut în UE până la izbucnirea crizei ucrainene ca o opţiune care întăreşte securitatea energetică a Europei deoarece reprezintă o rută care ocoleşte Ucraina, ţară ale cărei conflicte cu Rusia au dus de mai multe ori la întreruperea livrărilor de gaze ruseşti către UE. Ucraina este un nod important în reţeaua de gazoducte prin care curg gazele ruseşti.
După izbucnirea crizei ucrainene, proiectul South Stream a fost practic îngheţat la nivel politic la Bruxelles. Poziţia Bulgariei în acest conflict a devenit evidentă pe 27 mai, când autorităţile de la Sofia au acordat contractul pentru construcţia sectorului bulgăresc al South Stream consorţiului rusesc Stroitransgaz. Acţionarul majoritar al companiei este Volga Group, deţinut de Ghenadi Timcenko, personaj cu legături apropiate de preşedintele rus Vladimir Putin şi aflat pe lista ruşilor sancţionaţi de Washington ca răspuns la intervenţiile ruseşti în Ucraina. CE consideră că Bulgaria nu a respectat şi nu va respecta regulile UE privind acordarea contractelor publice, favorizând companiile bulgăreşti şi ruseşti pentru lucrările la South Stream. „Poziţia Partidului Socialist Bulgar este că trebuie să dăm dovadă de caracter şi să finalizăm construirea South Stream“, a declarat Dimitar Dabov, un reprezentant de rang înalt al partidului.
Europa riscă să se confrunte în zece ani cu pene grave de curent din cauza politicii haotice
Producţia de energie electrică din Uniunea Europeană se va reduce cu un sfert în următorii zece ani din cauza închiderii centralelor vechi, iar preţul energiei este prea scăzut în raport cu costurile de producţie pentru a face rentabile investiţii noi, ceea ce creează riscuri majore de pene de curent şi pericolul pierderii controlului siguranţei energetice, a avertizat Agenţia Internaţională a Energiei (AIE).
„În Europa avem în faţă riscul ca luminile să se stingă. Nu este o glumă“, a afirmat Fatih Birol, economistul-şef al AIE, citat de The Telegraph. Structura diformă a mecanismelor de stabilire a preţurilor energiei din UE a lăsat companiile de utilităţi într-o criză atât de adâncă, încât acestea nu pot finanţa proiecte noi. „Preţurile energiei sunt cu 20% sub costurile de revenire, astfel că nu există apetit pentru investiţii. Europa trebuie să verifice foarte atent arhitectura pieţei energiei“, a spus Birol. AIE a calculat că la nivel mondial trebuie investite 48.000 de miliarde de dolari până în 2035 pentru a evita o criză a energiei în condiţiile în care lumea nu va mai avea la dispoziţie energie ieftină deoarece resursele recuperabile uşor sunt pe cale de a fi epuizate. Peste 80% din investiţiile companiilor petroliere se duc pe înlocuirea câmpurilor secate, iar costurile cu capitalul s-au dublat în ultimii zece ani. Ţările care pot aduce un aport suplimentar de energie, statele din Orientul Mijlociu, îşi folosesc veniturile din petrol pentru acoperirea cheltuielilor militare şi ca subvenţii, astfel că nu este clar dacă acestea au suficient capital pentru a investi în capacitate suplimentară de producţie. Specialiştii AIE apreciază că soluţia sunt cheltuieli urgente pentru dezvoltarea energiei solare, hidro şi din alte surse regenerabile, care ar trebui să reprezinte 60% din investiţiile noi, şi eficientizarea consumului de energie.
