Problemele din economiile dezvoltate ale zonei euro, mai ales cele ale Germaniei, şi impactul inflaţiei asupra puterii de cumpărare şi-au lăsat anul trecut amprenta asupra exporturilor est-europene şi i-au forţat pe exportatori să se reorienteze spre pieţe emergente din afara Uniunii Europene. Spre exemplu, pentru companiile poloneze, care vin dintr-o economie mai diversificată decât celelalte din Europa de Est, clienţii salvatori au fost cei din Ucraina. Şi exportatorii cehi au găsit cerere pe piaţa ucraineană, dar şi în Turcia şi chiar în Mexic.
În schimb, exporturile Ungariei, dominate de produsele industriei auto şi orientate în cea mai mare parte spre Germania, s-au prăbuşit cu 20% în decembrie, faţă de luna anterioară. Este o tendinţă care durează deja de mai multe luni, rezultatul încetinirii consumului în fabricile şi gospodăriile vest-europene. Pentru că mult timp statele estice s-au luptat cu cele mai mari inflaţii din UE, consumul a slăbit şi aici, ceea ce s-a văzut în reducerea importurilor.
Pentru balanţa comercială, a fost un lucru bun. La Cehia, cea mai matură economie a regiunii şi dependentă de piaţa germană, anul trecut exporturile au urcat cu 0,6%, dar numai datorită rezultatelor excelente din primul trimestru, în timp ce importurile au scăzut cu 6,6%. Urmarea este că ţara a trecut de la deficit în comerţul extern în 2022 la excedent comercial.
Exportatorii cehi se roagă ca BCE să înceapă anul acesta să reducă dobânzile în zona euro pentru ca pieţele lor tradiţionale să-şi revină. Exporturile poloneze au atins 351 de miliarde de euro anul trecut, cu 1,4% peste valoarea din 2022, potrivit celor mai recente date ale statisticii oficiale. Surplusul comercial s-a situat la 10,6 miliarde de euro, o performanţă semnificativă având în vedere că în anul anterior balanţa a fost negativă, indicând un deficit comercial de 20 de miliarde euro. De data aceasta, importurile s-au dus dus în jos abrupt, cu 7%, la 340 miliarde euro.
Exportatorii polonezi au expediat pe pieţele din UE bunuri şi produse în valoare de 262,2 miliarde euro, cu 0,1% mai puţin decât în 2022. Vânzările către statele dezvoltate din întreaga lume au urcat cu 0,5%, la 303,6 miliarde euro. Însă proporţia lor în totalul pieţelor de export s-a redus de la 87,3% la 86,5%. S-a redus şi ponderea pieţelor din UE, de la 75,8% la 74,7%. Însă ce iese cel mai mult în evidenţă este creşterea de 7%, la 29,2 miliarde euro, a exporturilor către economiile în curs de dezvoltare, în special către cele din Europa de Est (cu 8,4%, la 18,2 miliarde euro). Dintre acestea se remarcă Ucraina.
Cu toate că această ţară este de doi ani atacată de Rusia, exportatorii polonezi au reuşit să exporte acolo bunuri de 11,3 miliarde euro, cu aproape 17% mai mult decât în 2022. Este de departe cea mai mare creştere din top 10 al pieţelor de export ale Poloniei. Ucraina ocupă locul şapte. Prin urmare, ponderea Ucrainei în exporturi a urcat de la 2,8% la 3,2%. Germania a rămas, totuşi, cea mai mare piaţă pentru produsele poloneze, cu o pondere de aproape 28%, la fel ca în anul anterior.
În 2023, companiile poloneze au trimis în Germania produse de 98 miliarde euro, cu 1,7% mai mult decât în 2022. În Ungaria, ce s-a întâmplat în decembrie i-a alarmat pe analişti, care au concluzionat că exporturile ţării sunt afectate de slăbiciunile din Germania. Excedentul comercial record din noiembrie s-a transformat pe neaşteptate într-un deficit de 200 de milioane de euro, potrivit Portfolio. Decembrie este prima lună din 2023 cu deficit.
Speranţa stă în capacităţile noi de producţie care vor intra în funcţiune anul acesta, scrie Világgazdaság. În decembrie, exporturile au scăzut atât în raport cu luna anterioară, cât şi cu aceeaşi perioadă din 2022. În ritm lunar, livrările pe pieţele străine s-au prăbuşit cu 20%, cu un ecou în scăderea producţiei industriale, notează Hungary Today. Că situaţia este gri în Germania, cunoscută acum ca bolnavul Europei, se ştie de mult timp, însă exista speranţa că economia ungară îşi poate creşte independenţa. Explicaţiile ministrului economiei au spulberat aceste speranţe.
„Creşterea economică a Ungariei depinde de economia germană, iar declinul lor ne afectează. Economia maghiară începe să simtă încetinirea din Germania“, a spus el. Însă guvernul este cel care prin politica de industrializare accelerată, cu accent pe industria auto, a făcut ca Ungaria să fie mai dependentă ca oricând de clienţii germani. Visul actualilor guvernanţi este ca până în 2030 exporturile ungare să ajungă la 100% din PIB.
Un sfert din exporturile maghiare se duc în cea mai mare economie europeană. Cehia depinde de Germania pentru o treime din exporturi. În 2023, exporturile cehe au urcat cu doar 0,6%, în timp ce importurile au scăzut cu 6,6%. Rezultatul este un excedent comercial aproape dublu ca valoare faţă de deficitul din 2022. Aceasta este partea bună. Partea mai puţin bună, spun analiştii, este că dacă partenerii comerciali principali nu se însănătoşesc în lunile următoare, statistica va arăta şi rezultate negative.
Interconectarea economiei cehe cu cea germană este foarte ridicată, iar cea germană depinde de cea chineză, care se confruntă cu stagnare. Un ajutor ar putea veni sub forma scăderii dobânzilor în zona euro. De asemenea, exportatorii cehi pot fi ajutaţi de banca lor centrală, care cu cât coboară mai rapid dobânzile, cu atât devalorizează moneda naţională, coroana.
O monedă locală mai slabă este bună pentru exportatori deoarece ei îşi vând marfa în monedă străină, pe care apoi o schimbă în ţară contra coroane la un curs mai ridicat. Astfel, ei câştigă mai mulţi bani. Dar ce câştigă exportatorii pierd importatorii. Exportatorii au mult teren de recuperat. În ultimele trei trimestre ale anului trecut, exporturile cehe au scăzut cu -2,5%. Aceasta a forţat companiile la diversificarea pieţelor unde exportă. Şi au găsit cerere mai mare în Ucraina, Turcia şi Mexic.
