Business Internaţional

În afară de şocurile asupra portofelelor europenilor şi guvernelor lor, gazele ruseşti pot avea efecte de durată mai mare: vezi alegerile din Rusia şi Germania

În afară de şocurile asupra portofelelor europenilor şi guvernelor lor, gazele ruseşti pot avea efecte de durată mai mare: vezi alegerile din Rusia şi Germania

CEO-ul Gazprom Alexei Miller (stg) a spus că Europa va întra în iarnă cu rezerve de gaze insuficiente, că preţurile vor continua să crească, că monopolul pe care-l conduce este gata să livreze mai mult combustibil, dacă este nevoie, dar şi că pieţele asiatice sunt mai atractive decât cele europene, deşi aici preţurile bat record după record.

Autor: Bogdan Cojocaru

19.09.2021, 19:51 1986

♦ Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale către UE, iar Germania este cel mai mare consumator şi importator de gaze ♦ Cancelarul Angela Merkel şi partidul ei susţin şi au protejat proiectul gazoductului Nord Stream 2 în faţa opoziţiei din partea SUA, Poloniei şi Ucrainei ♦ Pe 10 septembrie, adică cu o săptămână înainte de alegerile din Rusia şi cu două înainte de cele din Germania, Gazprom, compania care exportă gaze ruseşti în Europa, a anunţat finalizarea Nord Stream 2 ♦ Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a pus preţurile mari din Europa şi pe seama renunţării statelor europene la contractele pe termen lung cu Gazprom în care preţurile sunt ancorate de cotaţiile mai stabile ale petrolului.

Cu ruşii chemaţi la vot, nu este de mirare că unele dintre cele mai citite ştiri din Rusia sunt cum în aşteptarea Nord Stream europenii nu au plătit niciodată mai mult pe gaze ca până acum şi cum Putin le-a oferit ruşilor miliarde ca sprijin social.

În ajunul alegerilor parlamentare de vineri, ruşii au aflat şi că Ucraina, un stat duşman, a căzut în „maşina de tocat geopolitică“ de pe scena energetică, unde  compromisul dintre SUA şi Germania privind gazoductul rusesc Nord Stream 2 are un rol principal. Aceasta o spune un fost ministru de externe ucrainean, citat de Ria Novosti, o agenţie de presă de limbă rusă.

De asemenea, guvernatoarea băncii centrale, Elvira Nabiullina, le-a povestit cum dolarul va fi înlocuit cu alte monede ca principală valută de schimb atât în Rusia, cât şi la nivel mondial. Dolarul este simbolul supremaţiei SUA, duşmanul etern al Rusiei. Şi ca o cireaşă de pe tort, cum multă lume se aşteaptă ca la un moment dat Rusia să încorporeze şi Belarus, sau să înghită ţara vecină, după cum scrie Deutsche Welle, liderul belarus Alexander Lukaşenko afişează legături mai puternice cu Moscova, salva­toarea financiară a unei Belarusii izolate prin sancţiuni de către Occident.

O uniune politică Rusia-Belarus este încă, probabil, departe. Dedolarizarea lumii şi a Rusiei este o tendinţă reală, dar una lentă. Ucraina are propria maşină de propagandă antirusească, iar politicienii ucraineni luptă cu orice fel de arme pentru putere.

Pentru europeni, explozia preţului gazelor pare acum o preocupare mai mare decât ce se întâmplă în restul lumii, chiar şi în Rusia. Acolo, Putin nu are nevoie de alegeri pentru a rămâne la putere, ci pentru a i se confirma puterea. Însă scumpirile sunt legate strâns de Rusia şi, aparent, de Germania.

Rusia este cel mai mare exportator de gaze naturale către UE, iar Germania este cel mai mare consumator şi importator de gaze. Nord Stream 2 ar trebui să faciliteze această legătură, aducând gaze din Rusia direct în Germania şi ocolind Ucraina şi Polonia.

Săptămâna viitoare, şi germanii vor ieşi la vot în alegeri federale pentru parlament. Cancelarul Angela Merkel şi partidul ei susţin şi au protejat proiectul gazoductului Nord Stream 2 în faţa opoziţiei din partea SUA, Poloniei şi Ucrainei. Realizarea gazoductului ar fi o victorie şi pentru partidul lui Merkel, şi pentru Rusia, care şi-a mai văzut un gazoduct, South Stream, blocat de Comisia Europeană, după cum sună explicaţia Moscovei.

Însă partidul ecologiştilor, deveniţi unii dintre cei mai puternici concurenţi ai conservatorilor lui Merkel, s-au opus şi ei proiectului Nord Stream 2 şi au promis că dacă câştigă alegerile îl vor bloca.

Verzii au explicat că proiectul ruso-german reprezintă un răspuns greşit la anexarea Crimeei de către Rusia şi la înarmarea separatiştilor din estul Ucrainei, scrie Reuters. Înainte de anexare, Crimeea a aparţinut Ucrainei.

„Proiectul Nord Stream 2 nu este doar un proiect politic din cauza implicaţiilor politice şi de mediu, ci şi provoacă pagube la nivel geopolitic, mai ales având în vedere situaţia Ucrainei, şi de aceea trebuie oprit“, se arată în programul electoral al verzilor germani, unde se menţionează şi că Rusia devine din ce în ce mai mult „un stat autoritar“.

Între timp, consumul de gaze în Europa a crescut atât de mult încât persistă teama că la iarnă nu va exista suficient combustibil. Preţurile urcă necontenit, iar Gazprom, fie că nu poate - Rusia exportă gaze şi în alte părţi ale lumii în afară de Europa -, fie că nu vrea, nu dă curs cererilor statelor europene de a suplimenta livrările (o critică adusă Nord Stream 2 de americani este că conducta paralelă, Nord Stream 1, nu a fost folosită niciodată la capacitate maximă).

Cu UE aprovizionată insuficient cu gaze şi cu preţurile spărgând record după record, se vorbeşte despre o criză a energiei la iarnă. Unele companii mari consumatoare de gaze, cu ar fi producătorii de chimicale, şi-au redus deja activitatea.

O posibilă rezolvare a problemei, spun unii, ar fi să se dea drumul la transportul gazelor ruseşti cât mai devreme prin Nord Stream 2. Gazoductul odată terminat are nevoie de permise pentru a funcţiona, iar eliberarea acestora ar putea dura luni de zile.

Astfel, a apărut şi se răspândeşte ideea că penuria de gaze este un plan al Moscovei şi al Gazprom de a forţa mâna statele europene să grăbească punerea în funcţiune a gazo­ductului. Pe 10 septembrie, adică cu o săptămână înainte de alegerile din Rusia şi cu două înainte de cele din Germania, Gazprom, compania care exportă gaze ruseşti în Europa, a anunţat finalizarea  Nord Stream 2. Mai trebuiesc permisele.

Prin urmare, ruşii şi-au dus până la capăt treaba în a ajuta Europa. Acum, totul ar depinde de europeni. În logica acestei teorii, cu verzii la putere în Germania, criza ar persista, iar SUA sunt duşmanii portofelelor europene.

Cu Nord Stream 2 în funcţiune, piaţa s-ar detensiona. Însă lucrurile nu sunt clare că aşa va fi nici dacă sunt urmărite mesajele trimise de la Moscova sau de la Gazprom. Un purtător de cuvânt al Kremlinului, scrie RT, televiziune considerată un instrument de propagandă al Moscovei, a declarat recent că actualele creşteri rapide de preţuri ale gazelor în Europa nu au nimic de-a face cu Rusia, însă lansarea nou construitului Nord Stream 2 ar putea stabiliza piaţa energiei şi ar stopa scumpirile. El a subliniat şi că Europa va avea în curând nevoie de şi mai multe gaze decât primeşte în prezent - „dacă va fi frig la iarnă, desigur“.

De la Gazprom a venit mesajul că Rusia este gata să înceapă livrările de gaze prin Nord Stream 2 în octombrie, deşi anterior şeful companiei, Alexei Miller, a spus că exporturile nu vor putea începe atunci, conform Bloomberg.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a explicat că din cauza birocraţiei UE, Europa nu ar trebui să se aştepte ca prin Nord Stream să curgă gaze anul acesta.

Vineri, Miller a spus că Europa va întra în iarnă cu rezerve de gaze insuficiente, că preţurile de pe piaţa europeană vor continua să crească, că monopolul pe care-l conduce este gata să livreze mai mult combustibil, dacă este nevoie, dar şi că pieţele asiatice sunt mai atractive decât cele europene, deşi aici preţurile bat record după record, notează Reuters.

Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a pus preţurile mari din Europa şi pe seama renunţării statelor europene la contractele pe termen lung cu Gazprom în care preţurile sunt ancorate de cotaţiile mai stabile ale petrolului.

În schimb, europenii preferă să cumpere gaze de pe piaţa liberă, în prezent extrem de volatilă, aceasta fiind supusă forţelor de moment.

O altă teorie spune că Gazprom nu poate livra mai multe gaze Europei pentru că nu are cum, nu are capacitatea de producţie şi procesare necesară din cauza investiţiilor din ultimii ani orientate în special spre proiecte de infrastructură de transport costisitoare.

Abia luna aceasta Gazprom a reuşit să redeschidă puţurile afectate de incendiu în vară în Siberia de vest, scrie upstreamonline.com. Focul a afectat o facilitate de procesare. O a doua a fost pusă în funcţiune în septembrie, însă prima nu va putea fi înlocuită înainte de sfârşitul anului viitor. Între timp, cu toate că nu livrează pe cât i se cere, Gazprom a anunţat pentru primul semestru venituri record, datorate în parte preţurilor mari din Europa.

 
AFACERI DE LA ZERO