Un nou război comercial între SUA şi Uniunea Europeană este pe cale să înceapă. Europenii spun că un program generos de subvenţii pentru producţia industrială „Made in USA“ va slăbi competitivitatea industriei europene, atrăgând pe piaţa americană producţia europeană, şi ameninţă că vor răspunde cu propriile subvenţii. Administraţia de la Washington asigură că este vorba de măsuri contra inflaţiei.
Conflictul, izbucnit în cel mai prost moment posibil, reflectă însă vulnerabilităţi pe care europenii singuri şi le-au creat: guvernele UE nu au încurajat companiile să investească acasă şi ani buni şi-au orientat în direcţia greşită politicile interne şi externe, mai ales cele privind energia şi tehnologia, după cum a observat Politico, un site de ştiri şi analize adesea critic la adresa Bruxellesului, dar nu anti-UE.
Înainte de pandemie, în primul episod mai serios al războiului comercial dintre SUA şi UE, preşedintele american de atunci Donald Trump a ameninţat, printre altele, că va suprataxa importurile de maşini germane. Germania furioasă s-a apropiat de China, considerând că astfel intră într-o alianţă pentru protejarea globalizării frânate de politicile Washingtonului.
În acele vremuri, Germania miza pentru îmbunătăţirea competitivităţii pe importurile de gaze ieftine din Rusia, care ar fi trebuit să alimenteze cu energie tranziţia ţării către energie verde. Dependenţa Germaniei de Rusia a crescut după ce cancelarul Merkel a decis închiderea reactoarelor nucleare. În prezent, nici China şi nici Rusia nu-i mai sunt prieteni.
China atacă puternic în Europa acolo unde Germania şi alte state cu industrie auto dezvoltată sunt mai vulnerabile, şi anume pe piaţa maşinilor electrice, iar achiziţiile de tehnologie europeană de către companiile chinezeşti sunt supuse unui control strict. Rusia este într-un război energetic cu Europa.
Între timp SUA au devenit unul dintre principalii furnizori de gaze ai Europei, dar combustibilul american nu este deloc ieftin.
Acolo, administraţia preşedintelui Joe Biden vrea să stimuleze dezvoltarea energiei verzi printr-un pachet uriaş, de 430 miliarde dolari, de subvenţii - Inflation Reduction Act (IRA). Actul prevede scutiri de taxe în SUA pentru pentru componente folosite în tehnologiile bazate pe energie regenerabilă, cum ar fi maşinile electrice, cu condiţia ca acestea să fie produse în America de Nord, explică Reuters.
Cu alte cuvinte, americanii încurajează producătorii să-şi aducă fabricile în America de Nord. Statele europene consideră că ceea ce face Washingtonul încalcă regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
Europenii sunt dezavantajaţi şi de faptul că regulile UE interzic oferirea de facilităţi fiscale generoase (cel puţin nu la fel de mari ca acelea oferite în SUA) companiilor care caută să-şi construiască fabrici.
Săptămâna aceasta, Thierry Breton, comisarul european pentru piaţa internă, a anunţat că lucrează la un pachet de subvenţii europene ca răspuns la IRA al Americii, notează AP. Scopul este protejarea industriei europene de pericolul „distorsionării“ concurenţei. „Nu putem sta cu mâinile în sân. Nu este prea târziu. Trebuie să trimitem un răspuns clar industriei noastre“, a spus Breton. El a precizat că propunerile sale vor fi prezentate „foarte rapid“ şi sunt comparabile cu măsurile luate de americani.
Oficialul consideră că o lovitură sub centură dată de americani Europei sunt subvenţii de până la 7.500 de dolari acordate la cumpărarea unei maşini electrice fabricate în SUA, Canada sau Mexic. Între timp, aflat la las Vegas la târgul internaţional de tehnologie CES 2023, Carlos Tavares, CEO-ul supregrupului auto europeano-american Stellantis (fuziunea dintre Fiat Chrysler şi PSA Group) a declarat pentru Automobilwoche că dacă politicienii Europei nu reacţionează la incursiunile de pe piaţa europeană a producătorilor auto chinezi, va urma o „luptă teribilă“.
În faţa concurenţei în ascensiune din China, industria auto europeană va fi forţată să-şi reducă masiv capacitatea de producţie. Companiile europene se extind în Europa prin maşini competitive şi politicii agresive de preţ. „Diferenţa de preţ dintre autovehiculele europene şi cele chineze este semnificativă. Dacă nu se schimbă nimic, clienţii europeni din clasa de mijloc se vor orienta în număr tot mai mare spre modelele chineze. Puterea de cumpărare a multor europeni scade vizibil“, a spus Tavares. Şefii de la concurentul german Volkswagen s-au plâns în repetate rânduri de preţurile prea mari ale energiei pe care le plătesc companiile europene.
