Începutul de an aduce premise şi presiuni sporite pentru creşterea salariilor în Europa. BCE se teme că acestea pot reînvia inflaţia

Anul acesta ar putea aduce o îmbunătăţire a situaţiei financiare a celor mai slab plătiţi dintre salariaţii Europei, în condiţiile în care creşterile salariilor minime naţionale depăşesc inflaţia în multe ţări, revelă un studiu citat de Bloomberg.

Majorările salariale în termeni reali înregistrate în 2024 sugerează o inversare a tendinţei scăderii puterii de cumpărare din 2023, se arată într-un raport al Eurofound, agenţia UE pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi muncă.

Ţările UE au convenit un cadru pentru stabilirea de salarii minime adecvate şi de promovare a negocie­rilor colective în octombrie 2022. Siste­mul va intra în vigoare în noiembrie, deşi oficialii Eurofound arată că deja se simt efectele în stabilirea salariilor minime.

Presiunile pentru majorări sala­ria­le cresc de asemenea la nivelul con­tinentului, grevele şi protestele muncitorilor din diverse sectoare ale economiei înmulţindu-se, în condi­ţiile în care sporeşte nemulţumirea acestora referitoare la plăţile primite şi condiţiile de muncă.

În multe regiuni din Franţa, fer­mierii şi-au intensificat protestele îm­potriva salariilor mici şi reglementă­rilor sufocante, costurilor în creştere şi altor probleme care le ameninţă subzistenţa, scrie France 24.

Lansând plângeri similare mun­ci­to­rilor din agricultură din întreaga Europă, mulţi fermieri francezi sus­ţin că supravieţuirea le este pusă în pericol în condiţiile în care retailerii alimentari sporesc presiunile de re­du­­cere a preţurilor după o perioadă de inflaţie ridicată.

Şi fermierii belgieni s-au mobili­zat în ultimele zile. Plângerile lor sunt similare cu cele ale colegilor francezi. Să câştigi un salariu decent a devenit imposibil, se plânge Pierre d’Hulst, purtător de cuvânt al federaţiei FJA a tinerilor fermieri. În Germania, fermierilor protes­ta­tari Berlinul le-a transmis că nu mai sunt bani.

În schimb, negocierile cu salariaţii din sectorul feroviar continuă. Tensiunile au escaladat după ce micul, dar puternicul sindicat GDL a respins o a treia ofertă din partea Deutsche Bahn, notează Bloomberg.

Ultima ofertă din partea companiei feroviare include un bonus de 1.500 de euro ajustat la inflaţie care ar putea fi plătit în martie. Salariile de bază, cât şi reducerea programului de lucru, sunt în curs de negociere.

Există şi alte semne că sindicatele cer majorări salariale importante. Printre acestea, cererea de majorare cu 500 de euro pe lună a salariilor a aproape 1 milion de muncitori din construcţii. Aceasta echivalează cu o majorare de 21% a salariilor pentru cei mai slab plătiţi din sector, deşi sindicatele germane acceptă adesea aproximativ jumătate din ceea ce solicită.

Posibilele viitoare creşteri salariale îi îngrijorează pe unii strategi ai Băncii Centrale Europene, potrivit Financial Times. Recent, preşedinta băncii Christine Lagarde a declarat că creşterea salariilor dă semne de încetinire, însă strategii acesteia au păreri împărţite cu privire la cât de importante vor fi datele privitoare la creşterea trimestrială a salariilor în momentul în care banca va decide când să reducă dobânzile.

Klaas Knot, care a reiterat importanţa datelor respective, nu este singurul care cere claritate cu privire la creşterile salariale, relatează Bloomberg. Economistul-şef Philip Lane, Madis Muller din Estonia şi Bostjan Vasle din Slovenia au subliniat de asemenea importanţa lor.