Energie mai scumpă, răspândirea virulentă a Omicron şi sincope de tot felul pe lanţurile de aprovizionare globale şi locale. Toate acestea vor îngreuna creşterea economică anul acesta în Uniunea Europeană şi zona euro, la fel cum au frânat avansul în ultimele luni din 2021.
Comisia Europeană şi-a redus proiecţiile de creştere economică pentru UE în 2022 de la 4,3% la 4%. Estimările de inflaţie pentru anul acesta le-a urcat de la 2,5%, cât prevedea în toamnă, la 3,9%. Aceste lucruri arată, pe de-o parte, cât de dificil este de văzut viitorul apropiat prin incertitudinile actualei crize, dar şi că valul de inflaţie care mătură Europa şi alte regiuni este un pericol mai mare decât s-a anticipat în urmă cu doar câteva luni.
Reducerea proiecţiilor de creştere economică de către Comisia Europeană reflectă, în mare parte, impactul inflaţiei, după cum sugerează Financial Times. Chiar CE explică, în prognozele, provizorii, de iarnă că creşterea preţurilor energiei va exercita „un efect de frână mai puternic“ decât s-a anticipat asupra economiei europene anul acesta şi va duce la inflaţie mai ridicată.
Din proiecţiile Comisiei se poate observa că Europa de Est, cuprinzând mai ales economii emergente, îşi va pierde statutul de campion european la creştere.
Cu cel puţin aceeaşi forţă vor urca economii mai mari, de obicei mai greoaie, cum sunt cele ale Spaniei şi Italiei. Campioana Estului va fi Polonia, cu un avans de 5,5% în 2022. În Vest, Spania socialistă va avansa cu 5,6%, iar Irlanda, cu un PIB distorsionat de acordurile fiscale cu marile corporaţii, va creşte cu 5,5%. La fel şi Portugalia, economia plină de modestie a Occidentului. Poloniei, care este cea mai mare economie din Europa de Est, îi urmează Ungaria, cu un avans de 5%. Cu atât va creşte şi Grecia cea supraîndatorată.
Pentru România, statisticienii de la Bruxelles prevăd o creştere de doar 4,2%, mai mică decât cea a Cehiei, de 4,4%. Cehia este cea mai matură economie est-europeană şi obişnuită să facă paşi mici.
În Vest, o viteză egală cu cea a României va avea, spre exemplu, Austria. Germania, campionul absolut la greutate economică în Europa, va creşte cu 3,6%, ceea ce înseamnă că va recupera rapid ce a pierdul anul trecut, când în ultimul trimestru a înregistrat chiar scădere. Franţa va avansa în acelaşi ritm cu partenerul şi concurentul ei mai mare, dar pentru ea acest lucru înseamnă o încetinire destul de brutală, de la 7% în 2021.
În ceea ce priveşte inflaţia, în Est Comisia îi dă drept campioni pe Polonia, cu o rată anualizată de creştere a preţurilor de consum de 6,8%, şi, surprinzător, pe Bulgaria, cu 6,3%.
Acest din urmă stat a avut anul trecut cea mai slabă inflaţie din regiune. Polonia, în schimb, a avut-o pe una dintre cele mai mari, iar banca centrală a acţionat lent pentru a o stăvili. România şi Ungaria se vor confrunta cu inflaţii asemănătoare, de 5,3% respectiv 5,4%.
