• Leu / EUR4.9474
  • Leu / GBP5.8404
  • Leu / USD4.7141
Business Internaţional

Ipotezele-limită ale lui Stiglitz. De ce nu lasă BCE ca Grecia să intre in default: Băncile creditoare nu au asigurări impotriva riscului de neplată

Ipotezele-limită ale lui Stiglitz. De ce nu lasă BCE ca Grecia să intre in default: Băncile creditoare nu au asigurări impotriva riscului de neplată

Autor: Iulian Anghel

11.02.2012, 17:25 2303

Într-un articol apărut în publicaţia economică franceză Les Echos, economistul Joseph E Stiglitz, emite trei ipoteze interesante despre insistenţa Băncii Central Europene (BCE) de a nu accepta restructurarea datoriei Greciei în afara "voluntariatului".

Ipotezele emise de economistul american sunt toate împotriva BCE.

El pleacă de la supoziţia că, în urma "inovaţiilor" aduse pe piaţa titlurilor de stat, deţinătorii s-au asigurat (celebrele CDS-uri), altfel spus, participă, dar nu-şi asumă niciun risc. Aşadar, sunt interesţti ca restructurarea datoriei Greciei să fie considerată un incident decredit, echivalent a unei incapacităţi de plată, astfel încât să-şi încaseze primele de asigurare. BCE, ca instituţie de reglementare, ar trebui, spune economistul, să vegheze ca primele de asigurare sa fie încasate. Faptul că BCE refuză acest lucru este în defavoarea creditorilor (sau logic ar trebui sa fie n.n.). Totuşi, arată Stiglitz, BCE insistă ca pierderea să fie "voluntară", adică băncile creditoare să piardă bani fără să fie despăgubite (în lipsa "incidentului de credit" CDS-urile nu sunt activate) . Curios pentru o instituţie de reglementare, constată Stiglitz.

De ce? Trei explicaţii are economistul:

1. Băncile (unele) nu şi-au cumpărat asigurări împotriva riscului de neplată, deci au adoptat poziţii speculative.

2. BCE ştie ca sistemul financiar este lipsit de transparenţă şi că investitorii nu pot evalua consecinţele unui default involuntar, ceea ce ar putea antrena o îngheţare a a pieţei creditului - asemenea celei dupa cădrea Lehman Brothers în septembrie 2008.

3. Sau: BCE încearcă să potejeze câteva banci care au emis contracte de asigurare (CSD-uri).

"Niciuna dintre aceste explicaţii nu justifica opoziţia BCE faţă de o restructurare în profunzime care se impune în cazul datoriei Gerciei. BCE ar fi trebuit să ceară mai multa transparenţă - una din marile lecţii ale lui 2008. BCE nu ar fi trebuit să lase băncile să speculeze şi (trebuia) să ceară, la limită, ca ele să-şi cumpere măcar o asigurare şi, prin urmare, să permită acestora să-şi încaseze primele de asigurare."

"Nu exista niciun element care să ne facă să ne gaâdim că o restructurare în profunzime ar fi mai traumatică, dacă s-ar impune. Dorind cu orice preţ ca restructurarea să fie voluntară, BCE încerarcă, poate, să limiteze partea de datorie care va fi restructurată; dar, în acest caz, pune interesul băncilor deasupra interesului Greciei pentru care o restructurare în profunzime este necesară pentru a ieşi din criza. În realitare, BCE pune, probabil, interesul câtorva banci care au emis CDS-uri înaintea celor ale Greciei, a contribuabililor şi a celor care au acţionat prudent, asigurându-se.", crede Stiglitz.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9474
Diferență: 0,004
Ieri: 4.9472
Azi: 4.7141
Diferență: 0,2573
Ieri: 4.7020
Azi: 5.8404
Diferență: 0,0977
Ieri: 5.8347
Azi: 4.8270
Diferență: 2,2778
Ieri: 4.7195