Săptămână după săptămână, ziarele publică articole cu titluri dătătoare de speranţă: Microsoft, PayPal, Fujitsu şi multe alte companii îşi accelerează investiţiile în Irlanda, creând mii de locuri de muncă în condiţiile în care rata şomajului se apropie de niveluri record, potrivit CNBC.
Există o problemă, însă: numărul celor care sunt calificaţi este redus. În unele cazuri, companiile au fost nevoite să recruteze personal cu pregătire potrivită în afara ţării. După o criză economică de cinci ani, aceasta este una dintre cele mai spinoase probleme cu care se confruntă Irlanda şi multe alte ţări europene. Sute de mii de oameni care şi-au pierdut locurile de muncă şi mulţi tineri care se alătură forţei de muncă descoperă că nu au pregătirea necesară pentru uriaşul număr de locuri de muncă bazate pe inovaţie ce apar pe continent.
„Asistăm la o îngrijorătoare lipsă a aptitudinilor potrivite, ceea ce înseamnă că un număr însemnat de şomeri nu sunt pregătiţi pentru noile locuri de muncă“, arată Glenda Quintini, economist în cadrul OCDE.
Angajatorii se plâng de mult timp că absolvenţii nu au aptitudinile de care au nevoie. Însă un raport recent al Organizaţiei Internaţionale a Muncii avertizează că această nepotrivire dintre ceea ce oferă piaţa muncii şi pregătirea absolvenţilor s-a accentuat în Europa după declanşarea crizei. Cei care au fost disponibilizaţi în cele mai afectate sectoare, de la construcţii la cel financiar, au în faţă o lungă perioadă în care vor trebui să se pregătească pentru alte domenii, în timp ce prea puţini absolvenţi care intră pe piaţa muncii au ales domeniile ingineriei, ştiinţei sau tehnologiei pentru piaţa locurilor de muncă bazate pe inovaţie ce se află în continuă creştere.
Această situaţie are efecte importante asupra procesului de redresare economică, în condiţiile în care zona euro se confruntă cu rate ale şomajului care se menţin la peste 12%. Acest lucru poate împiedica revenirea la o rată de creştere însemnată şi ar putea în acelaşi timp genera “costuri economice şi sociale semnificative”, potrivit Comisiei Europene.
Organizaţia Internaţională a Muncii merge chiar mai departe, avertizând că această discrepanţă ar putea prelungi perioadele de creştere a şomajului şi reduce eficacitatea intervenţiilor de natură strategică menite să stimuleze creşterea.
În jur de două milioane de locuri de muncă din UE rămân neocupate, un număr aproximativ neschimbat faţă de 2010, potrivit Eurostat. Un studiu publicat în noiembrie anul trecut de Eurofound, divizia de cercetare a UE, arată că în pofida recesiunii, aproape 40% din companii au anunţat că întâmpină dificultăţi în a găsi angajaţi cu aptitudini potrivite, comparativ cu 37% în 2008 şi 35% în 2005.
Problema este deosebit de pronunţată în cazul companiilor care se bazează pe inovaţie, companii ce generează locuri de muncă într-un ritm rapid în condiţiile în care toate sectoarele economiei se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie. Până în 2015, aproximativ 900.000 de locuri de muncă din domeniul IT şi cel al tehnologiei comunicaţiilor ar putea rămâne neocupate în UE, avertiza recent Comisia Europeană.
Guvernele şi companiile din întreaga Europă îşi accelerează eforturile de a pregăti şomerii pentru o explozie a numărului de locuri de muncă având legătură cu domeniul tehnologiei. În acelaşi timp, există din ce în ce mai multe campanii prin care se încearcă atragerea studenţilor către matematică, inginerie şi ştiinţă.
În Irlanda, guvernul a introdus o serie de programe care să facă astfel de domenii mai atractive în momentul în care au apărut primele semne de îngrijorare cu câţiva ani în urmă. Atunci, rata şomajului se situa în jurul nivelului de 14% după un colaps economic care a distrus locuri de muncă din sectorul construcţiilor, sector în care lucrau aproximativ un sfert din populaţia masculină tânără a ţării.
Multinaţionalele din domeniul tehnologiei şi social media au continuat să investească în Irlanda, atrase de nivelul extrem de scăzut al impozitului corporatist, de 12,5%, din această ţară şi de forţa de muncă vorbitoare de limba engleză. Multe dintre acestea au fost însă nevoite să caute în afara ţării absolvenţi cu aptitudini potrivite, în ciuda faptului că rata şomajului din Irlanda se situa în jurul nivelului de 12,5%.
Situaţia s-a agravat vara trecută, când CEO-ul PayPal din Irlanda, Louise Phelan, a admis faptul că firma sa a recrutat din 19 alte ţări pentru 500 de poziţii din centrul său din Dundalk din cauza lipsei de aptitudini lingvistice în rândul irlandezilor. În această vară, Fujitsu, cu 800 de angajaţi în Irlanda, a dezvăluit faptul că a fost nevoită să recruteze specialişti din străinătate.
Aproximativ jumătate din locurile de muncă din domeniul IT din Dublin erau ocupate de personal din străinătate. Potrivit lui Paul Sweetman, director al ICT Ireland, un grup de lobby din domeniul afacerilor, parte a strategiei Irlandei este de a-şi spori atractivitatea ca destinaţie pentru investiţii atrăgând oameni talentaţi din întreaga lume către sectorul tehnologiei.
Lipsa de personal cu o pregătire corespunzătoare a împiedicat companiile cu sediul în Irlanda să-şi “pună în aplicare în mod eficient strategiile de business”, ceea ce a generat riscul scăderii productivităţii şi încetinirii ritmului de creştere, potrivit unui raport recent al companiei Accenture.
În cazul tuturor ţărilor, şi nu numai Irlandei, această situaţie a fost generată parţial de scăderea atractivităţii pregătirii universitare din domeniul tehnologiei după criza dot-com de la începutul anilor 2000, arată Regina Moran, director al Fujitsu în Irlanda. În Irlanda, oamenii s-au îndreptat cu precădere către domeniul construcţiilor sau turismului, care au înflorit la mijlocul deceniului.
Ian Sharpe, de exemplu, a muncit aproape 15 ani în domeniul hotelier până când criza l-a lăsat fără loc de muncă în 2010. A trăit mai apoi din ajutor de şomaj căutându-şi fără rezultat un loc de muncă. Anul trecut, acesta s-a înscris într-un program de reorientare profesională lansat de guvern. Într-un final, a reuşit să-şi găsească un loc de muncă.
Astfel de programe nu sunt lipsite de probleme, însă Sharpe arată că nu vrea să împărtăşească soarta multora dintre prietenii săi care cu cât au rămas mai mult timp fără un loc de muncă, cu atât le-a fost mai dificil să reintre pe piaţa muncii.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 06.01.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
