Când banca centrală a Poloniei a şocat pieţele luna aceasta cu o reducere neaşteptată şi uriaşă a dobânzii de politică monetară, explicaţia a venit rapid: se apropie alegerile. Zlotul s-a depreciat accentuat şi instituţia, condusă de un prieten al celui considerat conducătorul din umbră al ţării, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului PiS aflat la guvernare, a intrat în vizorul lumii întregi.
„A venit vremea să abandonăm iluzia că banca noastră naţională încă este o instituţie independentă“, scria atunci Rzeczpospolita, unul dintre cele mai citite ziare poloneze. Şi cum toţi ochii au rămas aţintiţi spre banca naţională a Poloniei, aceasta se foloseşte de prilej pentru a-şi face publicitate. „Mulţumită Băncii Naţionale a Poloniei, Polonia este pe drumul cel bun, preţurile aproape că nu s-au schimbat de patru luni“, arată un banner publicitar afişat pe sediul instituţiei.
De asemenea, banca are şi un clip publicitar difuzat la televizor: „Mulţumită acţiunilor Băncii Naţionale a Poloniei, Polonia este pe drumul cel bun, preţurile nu au mai crescut de cinci luni, ceea ce este confirmat de datele Biroului Central de Statistică. Banca Naţională a Poloniei – ne pasă de valoarea banilor polonezi.“ Criticile la adresa acestei abordări sunt multe, dar mult aşteptatele date statistice arată că inflaţia de bază, care exclude de la calcul preţurile elementelor volatile precum cele ale alimentelor şi energiei, scade şi pare că va duce în curând sub pragul de 10%. Alegerile parlamentare vor fi pe 15 octombrie. Banca centrală va avea o nouă şedinţă de politică monetară în prima săptămână a lunii.
Mai mulţi economişti, printre care cei ai băncii Pekao, care are în acţionariat statul, cred că octombrie va veni cu o nouă reducere a dobânzii principale de politică monetară, dar de data aceasta mai mică, nu de 75 de puncte de bază, ci de 25 de puncte de bază, la 5,75%.
Dar pariul nu poate fi sigur deoarece decizia din această lună de a reduce dobânzile a fost dur criticată de chiar unii membri ai consiliului de politică monetară. Ei se tem de revenirea inflaţiei, risc văzut şi de alţii, iar opoziţia lor arată polarizarea din interiorul băncii centrale. Însă acolo cea mai mare greutate o are guvernatorul Adam Glapinski, prietenul din tinereţe al lui Kaczynski.
Şi la banca centrală a Cehiei polarizarea se vede cu ochiul liber. Guvernatorul Ales Michl, moştenire lăsată de fostul preşedinte comunist pro-Putin Miloš Zeman, a declarat recent că nu se aşteaptă ca instituţia sa să reducă dobânzile prea curând. Banca centrală a Cehiei trebuie să evite relaxarea condiţiilor de politică monetară prea devreme deoarece inflaţia rămâne „extrem de ridicată“, iar presiunile inflaţioniste sunt încă mari, a spus el într-un interviu pentru CNN. Inflaţia s-a situat în august la 8,5%, iar instituţia se aşteaptă ca aceasta să ajungă la ţinta de 2% în prima jumătate a anului viitor. Însă inflaţia de bază, indicatorul care contează mai mult pentru băncile centrale, este estimată să rămână peste nivelul de 3%, ceea ce nu oferă spaţiu de manevră pentru scăderea costurilor de împrumut. „Să nu vă aşteptaţi să reducem dobânzile în septembrie sau octombrie sau ceva de genul. Pur şi simplu uitaţi de reducerea dobânzilor“, a afirmat Michl. Pieţele pariază că banca centrală va efectua anul acesta reduceri totalizând 75 de puncte de bază.
Michl contrazice chiar şi prognozele instituţiei pe care o conduce, care arată reduceri rapide ale dobânzilor începând din trimestrul trei, notează Bloomberg. Pe de altă parte, viceguvernatorul Jan Frait a spus că banca centrală ar putea lua în considerare reducerea costului creditării anul acesta, dar orice relaxare monetară va fi „foarte prudentă“ şi cel mai probabil se va produce într-un ritm mai lent decât se aşteaptă investitorii, scrie Bloomberg.
În timp ce ambii oficiali par să ţintească cu mesajele lor pieţele, pe care de câţiva ani le ţin în şah pentru a proteja coroana cehă, cei doi sunt personaje diferite aduse în board-ul băncii centrale de Zeman, un opozant al dobânzilor mari, cu scopul de a echilibra dezbaterile. Când a fost numit în funcţie, Michl a fost un critic înverşunat al majorărilor de dobânzi, spunând că nu cu ele se combate o inflaţie venită din exterior. Frait, un veteran al băncii centrale, a fost membru al board-ului şi în perioada 2000-2006, când a susţinut reducerile de dobânzi.
Când Zeman a făcut ultimele schimbări la conducerea băncii centrale, mulţi s-au temut că instituţia se va transforma dintr-un „vultur“ care urmăreşte înăsprirea politicii monetare într-un „porumbel“. Michl, cu ocazia interviului, a cerut guvernului să reducă deficitul bugetar şi companiilor să-şi diminueze marjele de profit prea umflate pentru a permite reducerea dobânzilor. În Ungaria, unde conducerea băncii centrale duce un adevărat război al criticilor cu cheltuielile bugetare excesive ale guvernului, unul dintre cei care decid traiectoria politicii monetare a furnizat agenţiei Reuters un ghid rar în vremurile actuale.
Dobânda de bază ar putea ajunge de la 13% la 10-11% până la sfârşitul anului. Banca centrală reduce de câteva luni dobânzile de ajustare fină a politicii monetare pentru a le alinia cu dobânda de bază. Gyula Pleschinger, membru în consiliul de politică monetară, a spus că sunt şanse bune ca în şedinţa de luna aceasta alinierea să se realizeze la nivelul de 13%, după care să înceaptă şi scăderea dobânzii de bază. Ungaria se confruntă cu cea mai puternică inflaţie din UE şi are cele mai mari dobânzi. Economia nu mai rezistă, iar deficitele cresc. Actualul guvernator al băncii centrale ungare a fost în urmă cu mulţi ani mâna dreaptă a premierului Viktor Orban. În Polonia, unii economişti acuză banca centrală de manipulare electorală, spunând că preţurile au încetat să mai crească nu datorită eforturilor ei, ci din cauza colapsului consumului.
