Business Internaţional

Management defectuos al pădurilor, case construite în pădure, eliminarea uscăturilor prin foc, mecanisme de intervenţie subfinanţate sau ignorate - statele vecine Turciei, Greciei şi Italiei pot învăţa multe despre cauzele incendiilor devastatoare de acolo

Atena ameninţată de flăcări

Atena ameninţată de flăcări

Autor: Bogdan Cojocaru

14.08.2021, 11:55 838

Grecia, Turcia, Italia şi alte state mediteraneene au experienţa secolelor de luptă cu incendiile de pădure şi de vegetaţie uscată şi totuşi an de an focul scapă de sub control, în pofida avansului tehnologic şi a capacităţii de reacţie în teorie mai rapide. În Grecia, incendiile de acum n-au mai cauzat  tragediile umane din 2018, însă au acelaşi factor perturbator: sate şi cartiere evacuate, monumente istorice ameninţate, activitate economică blocată şi certuri între autorităţi şi politicieni. Lipsa de prevenţie şi instruire, case construite în pădure sau la marginea pădurii, eliberarea terenurilor de uscături prin foc „revigorant“ şi servicii de salvare dezorganizate şi subfinanţate - celelalte state europene ar face bine să înveţe lecţiile Greciei, Italiei, Portugaliei şi Turciei pentru că seceta se acutizează de la an la an, iar zonele aride şi uscate se extind.

În incendiile de pădure din Grecia, din jurul Atenei, din 2018 au murit peste 100 de oameni. A fost o tragedie, dar nu şi o surpriză. Locuinţe construite înghesuit printre pini, fără planuri de evacuare, gospodării cu căi de acces limitat şi serviciile  de urgenţă lovite dur de austeritate - sunt ingredientele ideale pentru incendii de amploare şi dezastre umane. Puţini experţi de mediu au fost luaţi atunci prin surprindere. Politicienii de la conducere au dat vina pe schimbările climatice, însă cercetătorii  şi specialiştii au emis de mult timp avertismente an de an. O gospodărie într-o pădure cu pini bătrâni şi înalţi, cu multe uscăciuni, este vulnerabilă la foc. O parte dintre cei care au murit arşi sau asfixiaţi în 2018 au fost prinşi de flăcări în blocaje de trafic produse de oamenii panicaţi şi de turiştii care încercau să fugă. Unii au refuzat să asculte ordinele de evacuare sau n-au conştientizat pericolul, deşi au fost avertizaţi, aşa cum s-a întâmplat în inundaţiile mortale de anul acesta din Germania. În Grecia, incendiile de săptămâna trecută au distrus mai multe clădiri şi locuinţe şi au ameninţat complexul arheologic al primelor jocuri olimpice. Aproape 100 de focare au fost înregistrate doar joi, când mai mult de 600 de persoane din regiunea Evia au fost obligate să fugă din calea focului pe ţărmul mării pentru a fi evacuate pe mare. Premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat că „locuinţele pot fi reconstruite, copacii vor creşte la loc, dar vieţile umane nu pot fi înlocuite“. Ministrul justiţiei Kostas Tsiaras a anunţat înăsprirea pedepselor pentru incendiatori, sancţiunea maximă fiind cinci ani de închisoare.  Incendierea a fost clasificată pentru prima dată ca infracţiune.  De asemenea, el a asigurat că în pădurile arse nu vor mai putea fi construite locuinţe, scrie Kathimerini.

În Italia, autorităţile au constatat că peste 70% din incendiile din această vară au fost cauzate de acţiuni umane, dar o contribuţie semnificativă au avut-o schimbările climatice, scrie Euractiv. În ultimele săptămâni, sute de incendii de vegetaţie au izbucnit în peninsulă, iar unul, în Sardinia, a mistuit aproape 20.000 de hectare. Ministrul tranziţiei ecologice Roberto Cingolani le-a spus parlamentarilor că 60% dintre focare au pornit ca focuri intenţionate, iar 14% au fost rezultatul unor acţiuni umane neintenţionate (cum ar fi aruncatul unei ţigări aprinse). Mai puţin de 2% au avut cauze naturale, cum ar fi trăsnetele. De asemenea, a explicat ministrul, impactul schimbărilor climatice se simte prin reducerea umidităţii din sol, la care se adaugă vânturile calde şi uscate. Cingolani a mai spus că nu înţelege de ce oamenii ar da foc vegetaţiei uscate deoarece astfel de practici nu aduc beneficii economice. Între timp, ploile creează probleme în nordul ţării. Turcia se confruntă cu cele mai severe incendii din ultimele decenii: zeci de mii de hectare de pădure arse, 12.000 de clădiri afectate, centrale electrice în pericol şi mii de turci şi turişti străini fugind disperaţi din calea focului.  Ţara are o flotă de aeronave care pot lupta cu flăcările, dar acestea sunt ţinute la sol de ambiţia preşedintelui Edogan de a da întâietate la finanţare unor fundaţii religioase, islamiste, aflate sub protecţia sa. De decenii, Asociaţia Aeronatică Turcă (THK), înfiinţată de fondatorul statului turc modern Mustafa Kemal Ataturk în 1925, ajută la stingerea incendiilor de pădure, scrie Bloomberg.

Însă hidroavioanele sale Canadair CL-215 stau parcate pe un teren de lângă Ankara din 2019, când guvernul lui Erdogan a tăiat accesul asociaţiei la finanţare. În anul următor, autorităţile au hotărât că în lupta cu focul pot fi folosite doar avioane cu o capacitate  de transport de apă de cel puţin 5.000 de litri, faţă de 4.900 de litri cât poate duce un  CL-215. Ministerul agriculturii şi-a justificat decizia prin prevenirea congestionării rutelor aeriene. Apoi, lipsa de îngrijire a făcut ca avioanele să nu mai poată zbura. O bună parte din istoria sa, THK s-a bazat pe tradiţionala zeciuiala plătită de turcii care sacrifică oi de sărbători „ este vorba de donaţii de milioane de dolari -, neprimind fonduri de la stat. Agenţia colecta 60% din aceşti bani, dar Erdogan a pus capăt monopolului legal în 2013 şi a încurajat fundaţiile de caritate islamice să domine această piaţă. În 2015, autorităţile au interzis ca avioanele Dromader M-18, făcute în Polonia, ale asociaţiei să participe la misiunile stingere a incendiilor şi de împrăştiere a substanţelor chimice pe terenuri agricole din motive de siguranţă. THK a cumparăt atunci avioane Canadair folosite cu bani de la bănci şi a vândut active imobiliare pentru a-şi plăti datoriile. Acum, pentru a lupta cu incendiile, Turcia a închiriat 20 de avioane şi zeci de elicoptere de la state străine precum Rusia şi Iran, iar Erdogan este criticat pentru modul în care gestionează o criză previzibilă.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels