Business Internaţional

Managementul riscului - o Cenusareasa adusa in prim plan

14.06.2004, 00:00 57

Managementul riscului ocupa, fara indoiala, un loc important pe agenda corporatiilor din ultimii ani, teama de razboaie si terorism adaugandu-se listei de probleme uzuale ale afaceristilor.
Problemele din Irak si atentatele recente din Madrid au amplificat si mai mult starea de incertitudine generata de atacurile din 11 septembrie, relateaza Financial Times.
Corporatiile opereaza intr-un mediu turbulent in care afacerile vizeaza cresterea prin globalizare, outsourcing, consolidare, livrari facute in timp real si aprovizionare trans-frontaliera, asa ca riscurile la care se expun sunt tot mai mari, este de parere Shivan Subramaniam, presedinte si diector executiv la FM Global, o companie de asigurari de proprietati industriale si comerciale.
"Daca la toate astea adaugam considerente legale si de protectie a muncii, ne putem da seama de natura complexa a activitatii de management a riscului in secolul 21. In timp ce actele de terorism primesc toata atentia, evenimentele traditionale cum ar fi incendiile, inundatiile, exploziile sau dezastrele naturale au impactul cel mai puternic", continua presedintele FM Global.
Compania FM Global considera ca majoritatea pierderilor pot fi prevenite sau minimizate, iar asta ar trebui sa fie prima parte a oricarui plan de refacere in caz de dezastre. Un alt punct de vedere sustinut de acestia afirma ca este mult mai usor de prevenit decat de reparat, iar companiile pot face multe pentru a nu se ajunge la adevarate dezastre.



O treime din companii, nepregatite
Studiile efectuate arata ca mai mult de o treime din companiile de top din intreaga lume nu sunt suficient pregatite sa isi protejeze principalele surse de venit, existand loc pentru imbunatatiri. Anul trecut, un sondaj efectuat de cei de la FM Global a aratat ca, in cazul a 34% din companiile de succes din lume, cand vine vorba despre capacitatea de recuperare in cazul pierderii uneia din sursele principale de venit, calificativul acordat este "nesatisfacator" sau "slab".
Lord Levene, presedintele Lloyd's, a afirmat recent ca toate companiile trebuie sa fie pregatite pentru intreruperea activitatii, care a insumat 25% din pierderile de 40 miliarde $, in cazul atentatelor teroriste din 11 septembrie. Se estimeaza ca 90% din companiile de dimensiuni mari sau medii care nu isi pot relua activitatea in 5 zile de la un eveniment neprevazut, vor da faliment, iar in economia mondiala de azi efectele unui eveniment neprevazut se resimt ca un val seismic pe intreg globul.
"Privind inainte, pot afirma cu hotarare ca afacerile cele mai de succes vor fi cele ale caror consilii de administratie vor arata fermitate in luarea masurilor decisive", a spus Lord Levene. Strategiile de lupta impotriva riscurilor de maine cu adevarat eficiente au nevoie de o schimbare de mentalitate la nivelul conducerii, in prezent.
Chiar daca ratele asigurarilor comerciale dau semne de stabilizare, iar unele sectoare de activitate in domeniul asigurarilor au inceput sa scada, costul mare al acoperirii riscurilor din ultima vreme a facut din managementul riscului un subiect cheie in cadrul consiliilor de administratie. Acum nu mai este o simpla problema economica: guvernele si organismele de reglementare atat in Statele Unite cat si in Europa au trasat responsabilitati noi ale managerilor, referitoare la managementul riscului. In ciuda atentiei acordate, nu este inca clar daca bunele practici in domeniul managementului de risc sunt identificate adecvat de companii sau daca asiguratorii si actionarii rasplatesc aceste practici.



Intre agenda si bilant
In timp ce pericolul crescand al atentatelor teroriste a devenit prioritar pe agendele managerilor, cheltuielile cu protectia se mentin in continuare la cote scazute. Un raport de anul trecut al Conference Board, o organizatie non-profit de studii aplicate, a aratat o crestere a cheltuielilor cu numai 4 %, din septembrie 2001. Asiguratorii si consultantii pe probleme de securitate nu impartasesc aceeasi parere, sustinand ca nu numai prin cheltuieli masive companiile pot veni in intampinarea riscurilor. Daca esti o fabrica ce produce biscuiti in zona rurala Dorset a Angliei, cheltuieli masive pe masuri de combatere a terorismului chiar nu isi au rostul. Dar daca esti, in schimb o companie cu sediul in New York, riscul trebuie vazut diferit si trebuie actionat in consecinta.
McDonald's are o probabilitate ridicata de  atac, sustine Yossi Sheffi, profesor si presedinte al Centrului de Studii in Transport MIT. Dar din cauza ca gigantul american are mii de restaurante in lume, atacuri individuale asupra locatiilor nu constituie un pericol pentru activitatea companiei. Un producator de imbracaminte relativ necunoscut pe piata are o probabilitate mica de a fi atacat, dar daca au un singur centru de distributie, un atac asupra lui ar scoate firma din afaceri pe o perioada lunga de timp, continua Sheffi.
Cand vine vorba de aprecierea impactului asupra afacerilor, pierderea activelor nu este singurul criteriu de clasificare. Paul Bassett, directorul executiv al brokerului de asigurari Aon, considera ca o parte importanta a aprecierii riscului este abilitatea unei companii de a isi reveni dupa un eventual atac. "O companie cu un bilant contabil robust poate supravietui unei pierderi de 100 milioane $", spune Bassett. Dar daca vorbim in termeni de pierdere a 25 % din valoarea actiunilor, pentru ca nu au fost perceputi ca o companie cu capacitate de recuperare, atunci pierderea ar fi mult mai mare decat cele 100 milioane $.



Consecinte severe
Imediat dupa atacurile din 11 septembrie 2001, administratia americana a adunat un grup de scenaristi, regizori si producatori de la Hollywood, pentru a contribui la razboiul impotriva terorismului. Misiunea lor a fost aceea de a veni cu diverse scenarii pentru modalitatile in care teroristii ar putea lansa atacuri asupra Statelor Unite. Exercitiul demonstreaza una din provocarile majore ale refacerii in caz de dezastru - faptul ca momentele de criza sunt prin definitie imprevizibile, deci sunt greu de imaginat pana in clipa cand se intampla.
Masurile de securitate pot furniza un anumit grad de confort, facand un birou sau o fabrica mai greu de patruns. Dar tocmai pentru ca nici o cladire comerciala nu poate deveni o fortareata impenetrabila, planificarea pentru refacerea dupa un dezastru este o parte la fel de importanta pentru planul general al unei strategii de securitate.
Cu toate astea, consecintele economice ale unui atac pot fi severe. Potrivit guvernului britanic, 250 de companii au fost scoase din afaceri in 6 luni de la atentatul cu bomba din Manchester din 1996, iar lucrarile de reconstructie au costat un miliard de lire sterline, mare parte din sectorul privat.
Noul curent la nivelul marilor corporatii prin care acestea apeleaza la outsourcing pentru a-si muta operatiunile pe piete cu o forta de munca mai ieftina a creat un nou set de provocari ale managementului de risc. Desi strategia de identificare si de prevenire a riscurilor este o procedura standard pentru marile companii, ocuparea altor piete creeaza variabile care necesita actiuni specifice.
Operatiunile de offshoring sunt asociate in special cu suportul  si serviciile specifice domeniului tehnologiei informatiei, centre de cercetare & dezvoltare si operatiuni de call-centre. Unele companii afirma ca in acest mod se pot obtine economii de cost de pana la 80 %.
India, cu un numar mare de absolventi de facultate vorbitori de limba engleza a devenit principala destinatie, si are o industrie de offshore infloritoare, chiar daca si alte parti ale lumii, cum ar fi Europa de Est si America Latina sunt, deasemenea, populare. In ciuda costurilor atractive, companiile trebuie sa ia in considerare si riscurile specifice activitatii lor. Printre aceste riscuri, cele mai importante sunt prabusirea telecomunicatiilor, dificultatile in controlul managementului, anularea autorizatiilor de functionare, fiscalitatea shimbatoare si chiar violente si razboaie.
In cel mai rau caz, o companie poate fi fortata sa isi abandoneze afacerea si sa se relocheze. KPMG, firma de servicii  profesionale, imparte riscul de offshore in 6 categorii: strategic, operational, financiar, regulator, tehnologic si reputational. Pentru o banca de talia HSBC, care are operatiuni de amploare in afara Marii Britanii, riscul offshore este foarte diferit de cel al unei firme de constructii care vrea sa isi deschida primul call-centre in India.
Un studiu recent comandat de ContactBabel si efectuat de ICM Research a aratat ca unul din sapte britanici care au venit in contact cu un call-centre de peste hotare a renuntat la serviciile companiei respective. Trei din patru oameni au o parere negativa despre firmele care isi fac investitiile din afara tarii.
Locatiile geografice si nesiguranta la nivel global fac din destinatiile off-shore un context al riscurilor politice. Miles Johnstone, director pe probleme de risc politic la brokerul de asigurari Heath Lambert, afirma ca pe pietele emergente, perioada cea mai probabila pentru exproprieri este in momentul schimbarii guvernelor. Violentele sunt ceva comun in perioada premergatoare campaniilor electorale.
Bangalore, in sudul Indiei, este una din destinatiile favorite de offshore, chiar daca Kashmirul, situat in nordul tarii este unul dintre cele mai periculoase locuri de pe planeta. Conflictul cu tara vecina, Pakistan, se accentueaza, in timp ce pietele financiare ale Indiei au fost zguduite recent de o victorie neasteptata a Partidului Congresului, care are legaturi puternice cu Partidul Comunist.
 Fiind preferate pentru centrele de cercetare & dezvoltare, o alta destinatie preponderenta a companiilor sunt Insulele Filipine, unde recent au fost ucise 100 persoane in timpul unei campanii electorale.
Pe masura ce companiile cauta metode de protectie impotriva noilor riscuri, brokerii si asiguratorii au dezvoltat o gama de produse care acopera costurile de relocare si alte costuri in cazul in care o companie nu isi mai poate desfasura  activitatea. Aon si JLT au negociat contracte de asigurari de pana la 40 milioane $ pentru fiecare risc cu Lloyd's, in Londra.



Evaluarea riscului
Rapirile, crimele si insurgentii - pericolele infruntate de contractorii straini in Irak par alarmante. Dar mai alarmant este riscul ca guvernul american sa anuleze contractele obtinute cu multa dificultate. Multe companii contractoare cauta sa se acopere impotriva acestui pierderi. In ziua de astazi, toate contractele care se incheie intre o agentie guvernamentala si o firma intra sub incidenta actului care acopera muncitorii din bazele americane care lucreaza in afara granitelor. O anumita clauza a acelui act din 1941 ii ingrijoreaza pe afaceristi, si anume clauza care permite anularea contractului din cauza impedimentelor politice, a dezastrelor naturale sau orice alta urgenta. Clauza nu obliga statul american sa acopere eventualele cheltuieli pe care le-a avut contractorul, asa ca cererea pentru polite care sa acopere riscul este tot mai mare.
Bancile sunt cele care solicita acoperirea pentru riscul de nerambursare a creditelor pentru finantarea contractelor, iar din punctul de vedere al asiguratorului, riscul este unul care poate fi acoperit.
Intr-un sondaj publicat recent de Marsh, cel mai mare broker de asigurari din lume, se arata ca jumatate din companiile europene nu stiu sa evalueze cele mai importante riscuri pentru afacerile lor. Cei mai multi directori executivi intervievati au admis ca nu au proceduri specifice pentru intampinarea riscurilor operationale si strategice, care au fost raspunzatoare pentru cele mai multe falimente din secolul 21.
Marsh a relatat ca raportul, care include date din 950 de companii din 11 tari din  Europa, cu venituri intre 30 si 300 milioane euro, a fost cel mai detaliat studiu care a fost facut in comunitatea afacerilor pana in prezent. Studiul a aratat ca cele mai importante 3 riscuri, pe care companiile le pot cuantifica si contracara in cea mai mica masura, sunt marirea concurentei, schimbari adverse ale cererii clientilor si reducerea productivitatii angajatilor.
Respondentii au fost intrebati daca au suferit pierderi financiare masive in ultimii trei ani si daca de atunci a fost initiat vreun plan de management al riscului. Una din sase companii britanice a admis ca a suferit o pierdere cu impact major, dar 33% din acestia nu au implementat planuri de control al riscului.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO