Business Internaţional

Mittelstand sau IMM-urile germane: un produs de succes chiar şi în criză aproape imposibil de exportat

Mittelstand sau IMM-urile germane: un produs de succes chiar şi în criză aproape imposibil de exportat

Preferinţa pentru consens cu angajaţii a permis Mittelstandurilor să reducă costurile salariale ceea ce, împreună cu reformele guvernamentale, au ajutat la menţinerea şi la crearea de noi locuri de muncă. În perioada 2005-2011 au fost create 1,8 milioane de locuri de muncă. AFP/Mediafax Foto

Autor: Ioana Nita, Bogdan Cojocaru

12.12.2012, 00:06 2079

Ei caută sectretul succesului nostru. Dar nici noi nu ştim care este. Pur şi simplu facem ceea ce facem în ultimii 130 de ani", a explicat Klais. Orgile sale tronează în săli de concerte din întreaga lume, din Taiwan până în Argentina, scrie agenţia Thomson Reuters.

"Mittelstandurile" germane, firme produ­cătoare mici şi mijlocii adesea deţinute de familii, au devenit motiv de invidie din partea liderilor politici şi din afaceri din întreaga lume, dornici să le copieze. IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei germane, cea mai mare din Europa şi motorul de creştere al continentului.

"Unele state nu s-ar fi cufundat în crize atât de adânci dacă ar fi avut IMM-uri mai puternice", a declarat ministrul adjunct al economei, Ernst Burgbacher, alimentând mândria unui sector care contribuie cu jumătate la PIB-ul german şi a ajutat ţara să treacă cu bine prin criza financiară globală.

Dar "Mittelstandurile", ale căror rădăcini se pierd în sătuleţele din Germania medievală şi care-şi trag seva din cultura conservatoare a oraşelor mici, sunt un model care nu poate fi exportat automat în societăţi fundamental diferite.

Industriaşul francez Louis Galois a descris pasiunea pentru Mittelstanduri ca fiind "o fixaţie pasionată" care ignoră slăbiciunile.

Unii spus că modelul afacerilor mici germane nu mai este potrivit pentru secolul XXI. Generaţiile mai tinere au reţineri în a prelua firma familiei, care poate întâmpina probleme de finanţare în vremuri în care creditarea se face cu prudenţă.

"Membrii comunităţii Mittelstand tin să devină imobili, să moştenească profesia şi afacerea de la generaţia anterioară şi să urmeze un drum de viaţă mai degrabă conservator", a spus Andreas Woergoetter, analist la Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

El şi alţi economişti critici subliniază că, deşi şi-a îmbunătăţit de mult timp producţia, Germania nu este la fel de "pricepută" la "ino­vaţie radicală". Germania nu este un pionier al revoluţiei digitale, al inovaţiei financiare şi al creării de bunuri de lux şi nu are companii precum Google sau Apple.

"În loc să gândească în afara cutiei, Mittelstandurile vor mai degrabă să facă cutia mai mare. Acestea preferă mai degrabă inovaţie treptată decât radicală", a mai spus Woergoetter.

Un sondaj recent realizat de firma de consultanţă McKinsey arată că Germania se concentrează încă pe exporturi la care forţa de muncă are un aport substanţial. În domenii precum tehnologia de vârf, economia germană a rămas în urma celor vecine, precum cea a Franţei şi Marii Britanii.

Invidia

Modelul de afaceri, precaut şi muncitor, al Mittelstandurilor este chiar reflexia imaginii Germaniei şi oferă o alternativă la creşterea pe termen scurt şi alimentată cu datorie despre care se spune că a dus la criza financiară globală şi la cea a datoriilor din zona euro. Modelul

este versiunea modernă a fabulei ţestoasei care a întrecut iepurele. Companiile Mittelstand sunt în general definite ca fiind acelea care au până la 500 de angajaţi şi venituri anuale nu mai mari de 50 de milioane de euro, deşi unele afaceri mai mari consideră că fac parte din acest sector.

Principala diferenţă între o companie Mittelstand şi alta de alt gen este că managerul este adesea şi proprietarul, potrivit organizaţiei de lobby BVMW. Deoarece cei care deţin Mittelstandurile se concentrează pe transmiterea afacerii către urmaşi, ei tind să prefere planurile pe termen lung în locul beneficiilor pe termen scurt. Klais a subliniat, cu mândrie, că firma sa are aceeaşi mărime ca în 1896. Ca mulţi manageri de IMM-uri care se tem că extinderea rapidă poate pune afacerea în pericol, el nu are ca obiectiv creşterea şi a evitat să lase munca pe seama subcontractanţilor pentru a mări profitabilitatea.

"Nu vreau să creştem. De ce am face aşa? Este o piaţă mică şi mai degrabă am participa la cele mai interesante proiecte decât să construim mai multe", a spus Klais.

În timp ce concurenţii din alte ţări europene acumulau datorii, Mittelstandurile au construit capital. În acest fel, profitul nu a crescut spectaculos, dar creşterea este sustenabilă.

Cheia succesului

Prin această atitudine pe termen lung, uneori paternă, dar şi prin refuzul de a pierde muncitori calificaţi, firmele Mittelstand au evitat să concedieze personal atunci când exporturile au scăzut în timpul crizei. În schimb, aceste companii au profitat de o măsură guvernamentală care presupunea subvenţionarea unui program de lucru redus pentru a se evita concedierile.

Preferinţa pentru consens cu angajaţii a permis Mittelstandurilor să reducă costurile salariale ceea ce, împreună cu reformele guvernamentale, a ajutat la menţinerea şi la crearea de noi locuri de muncă. BVMW estimează că în perioada 2005-2011 au fost create 1,8 milioane de locuri de muncă.

De asemenea, faptul că Mittelstandurile sunt axate pe industrie a reprezentat un avantaj pentru acestea, dat fiind că acum este din nou în vogă producerea de bunuri. În prezent, economiile bazate exclusiv pe servicii, precum Marea Britanie, încearcă să se reechilibreze.

Consultantul financiar Hermann Simon, care a consacrat termenul de "campion ascuns" referitor la firmele de dimensiuni medii care au devenit lideri la nivel mondial, estimează că 48% dintre acestea sunt din Germania. Unele dintre ele înregistrează mai multe brevete pe an decât toate ţările europene la un loc.

Perseverenţa în inovaţie, calitatea şi serviciile ireproşabile oferite după vânzarea unui produs au făcut brandul "Made în Germany" renumit, compensându-se astfel costurile ridicate cu forţa de muncă şi ajutând Germania să rămână unul dintre cei mai mari exportatori din lume.

Unii analişti consideră că Mittelstand-urile arată cum pot producătorii din ţările dezvoltate să concureze cu rivalii din economiile emergente unde forţa de muncă este ieftină.

"Suntem inspiraţi de companiile germane şi de capacitatea lor de a transforma în ceva nou produse banale", a spus Alexandre Montay, membru al unui grup francez de lobby pentru companiile de dimensiuni medii.

Spre exemplu, Manfred Bogdahn a inventat acum 40 de ani lesa retractabilă pentru câini. Firma lui încă mai produce acest tip de lesă în Germania şi are cotă de 70% din piaţa de profil la nivel mondial.

Un alt capitol la care firmele Mittelstand excelează este programul vocaţional dual, care combină cursurile de pregătire teoretice pentru angajaţii tineri cu cele practice. Faptul că există o legătură mai strânsă între instituţiile de învăţământ şi companii înseamnă că aceste cursuri sunt concepute în funcţie de nevoile firmelor, unul dintre motivele pentru care rata şomajului din rândul tinerilor este redusă în Germania.

Andreas Pieper de la Institutul pentru Educaţie Vocaţională a menţionat că multe ţări se întreabă cum a reuşit Germania să menţină rata şomajului din rândul tinerilor la 8%, când media UE depăşeşte 20%.

O afacere foarte germană

Cu toate acestea, mulţi analişti consideră că alte ţări nu pot copia modelul Mittelstand-urilor, care a evoluat dintr-un mediu economic şi politic unic.

"Nici chiar Germania nu ştie cum să copieze acest model în chiar interiorul graniţelor sale", atrage atenţia Jacqueline Henard, autoarea studiului "Germania, un model. Dar pentru cine?" Ea susţine că Germania nu a reuşit să repete succesul Mittelstand-urilor în landurile din fosta Germanie comunistă. Ea a tras concluzia că fiecare ţară ar trebui să se concentreze pe reformarea propriului model de afaceri, aşa cum a făcut Germania.

AFACERI DE LA ZERO