„Nu spre normalitate ne îndreptăm“, este avertismentul criptic pe care preşedinta BCE Christine Lagarde l-a transmis la Davos, acolo unde an de an se întâlneşte elita politică şi din business a lumii pentru a descifra tendinţele economice şi sociale, printre altele. Pentru a şti cum să se pregătească pentru „noul normal“.
Lagarde a vorbit despre tendinţele de „normalizare“ ale consumului, inflaţiei şi comerţului, dar şi despre perioada „ciudată, extraordinară şi dificil de analizat“ de după pandemie. Este ceea ce The Economist şi alţii descriau încă din 2021 a fi „noul normal“: era predictibilităţii predictibile. Adică vremuri în care constanta este impredictibilitatea. Totuşi, viitorul nu este chiar opac. Sumbru, poate.
Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, a atras atenţia în toamnă că şocurile devin noul normal pentru o economie globală deja slăbită. Pe atunci, cel mai recent şoc era războiul dintre Israel şi Hamas, acum încă în desfăşurare.
În prezent, cel mai recent şoc sunt tensiunile din Marea Roşie, considerate o extindere a unui conflict ce pare din ce în ce mai clar a fi între Israel şi Iran. Marea Roşie este o rută importantă pentru vapoarele care vin din Asia şi Orientul Mijlociu în Marea Mediterană pentru a aduce mărfuri în Europa. De când rebelii houthi atacă vasele comerciale, lanţurile de aprovizionare sunt din nou perturbate, dar nu atât de grav pe cum erau în timpul pandemiei.
Totuşi, directorii executivi occidentali se tem că pentru lanţurile de aprovizionare, volatilitatea devine noul normal. Aceasta înseamnă creşteri bruşte ale preţurilor transportului de mărfuri şi nevoia de regândire a eficientizării anumitor procese. Pentru industria modei, lanţurile de aprovizionare sunt deja în haos. „În ultimii ani, ne-am obişnuit cu gândul că trăim în vremuri cu turbulenţe mai mari“, a spus la Davos Jesper Brodin, CEO-ul de la Ingka Group, holdingul care controlează Ikea.
Întrebat dacă volatilitatea este noul normal, el a răspuns că „aşa aş spune. În ultimii ani am acceptat faptul că lumea este mai dinamică şi mai turbulentă“. Costuri mai mari cu transportul înseamnă preţuri mai mari pentru consumator şi bătăi de cap mai mari pentru băncile centrale care se chinuie să domolească de un an şi jumătate inflaţia prin creşteri de dobânzi. Scumpirile s-au domolit la nivel mondial, aşa cum a observat şi Lagarde. Însă în SUA, după cum arată un sondaj efectuat de Universitatea Michigan pentru luna noiembrie, consumatorii cred că inflaţia este noul normal. Ce cred cumpărătorii şi plătitorii de taxe este important pentru că aşteptările privind inflaţia pot deveni profeţii care se autoîmplinesc.
Iar dacă presiunile inflaţioniste persistă, băncile centrale se vor simţi motivate să „normalizeze“ doar foarte lent dobânzile, adică să le ţină sus o perioadă mai lungă de timp. În aceste condiţii, noul normal înseamnă credit scump. Iar creditul scump provoacă slăbiciune în economie. În special economia europeană, mai ales când este comparată cu cea a Americii, pare anemică de câţiva ani încoace. Pentru Europa se poate vorbi de un an pierdut economic în care a rămas cu principalul motor de creştere, Germania, blocat. De aceea, în cursa pentru supremaţie economică, SUA au un avantaj considerabil. Iar Rezerva Federală americană va continua, probabil, să aibă iniţiativa în stabilirea direcţiei politicii monetare.
Mixul de stagnare economică şi preţuri ridicate creează nemulţumire în rândul cosumatorilor, iar nemulţumirea duce la proteste. Noul normal s-ar putea să conţină doze ridicate de volatilitate a inflaţiei şi volatilitate socială. Pentru a ţine nemulţumirea sub control, guvernele va trebui să majoreze salarii şi în general să cheltuiască mai mult pe măsuri de protecţie socială. Acolo unde nu sunt bani, guvernele vor cheltui pe datorie în vremuri în care costul de finanţare pe pieţe este ridicat şi vor pune presiuni mai mari pe mediul corporate privat.
Prin urmare, în noul normal datoria va fi mare şi scumpă, o moştenire care va fi lăsată generaţiilor viitoare. De altfel, lumea este de 20 de ori mai îndatorată decât era în urmă cu 25 de ani. La Davos, ministrul de finanţe al Germaniei Christian Lindner a caracterizat actualele condiţii economice drept noul normal: perspective de creştere foarte slabe pentru economia globală, datoriile ridicate de după pandemie şi energia scumpă, care au micşorat spaţiul fiscal necesar finanţării transformărilor.
În noul normal există ameninţarea fragmentării şi tensiuni geopolitice, dar şi o cursă pentru supremaţie în inteligenţă artificială. Microsoft, care recomandă utilizatorilor de Windows să-şi doteze PC-urile cu cel puţin 8GB de memorie RAM, spune că datorită aplicaţiilor care folosesc AI minimum necesar recomandat ar putea urca la 16 GB de RAM – noul normal.
Până atunci, companiile de tehnologie, inclusiv Microsoft şi Google, îşi reduc în unele cazuri chiar drastic personalul. 2023 a fost un an dramatic din acest punct de vedere. Intensitatea concedierilor se va domoli probabil anul acesta, dar restructurarea va rămâne o tendinţă care va persista şi ea. Pentru Big Tech, noul normal poate să însemne desfiinţări de locuri de muncă.
