Cu două săptămâni rămase până la ziua în care va fi ales cel mai puternic politician de pe planetă, concurenţii cursei pentru Preşedinţia SUA, Barack Obama şi Mitt Romney, s-au confruntat în public pentru ultima dată în campania electorală, miza fiind atragerea votanţilor încă nedecişi. Deoarece rezultatul celor două confruntări anterioare este o remiză, candidaţii au avut ultima şansă să-şi contureze strategiile, mai ales cele de politică externă - un subiect delicat în SUA şi în special pentru preşedintele Obama, într-unul dintre cele mai aşteptate spectacole de pe mapamond.
În ochii americanilor preşedintele Obama are un avantaj la capitolul relaţii internaţionale datorită retragerii trupelor americane din Irak şi capturării lui Osama bin Laden. În schimb, Romney foloseşte politica externă ca pe o armă împotriva lui Obama, pe care-l acuză că a ignorat Israelul, aliatul principal al SUA în Orientul Mijlociu, şi că nu a reuşit să stopeze programul nuclear iranian. Preşedintele este perceput ca fiind mai capabil să "apere ţara" şi să ia decizii "înţelepte în politica externă", scrie Associated Press.
Cum atenţia publicului s-a concentrat pe economie în ultimii patru ani, presa a scris puţin despre poziţiile americanilor vizavi de chestiuni de politică externă, dar tendinţa clară este că tot mai puţini votanţi susţin implicarea Statelor Unite în treburile altor ţări. Mai mult de 80% din americani considerau că SUA ar trebui să se concentreze pe problemele de acasă, potrivit unui sondaj efectuat în primăvară de Pew Research Center, procentul celor care au răspuns astfel fiind cel mai mare din ultimele două decenii. În 2007 două treimi din electoratul republican era de părere că ţara ar trebui să-şi vadă de problemele proprii, faţă de 87% din alegătorii democraţi. De atunci diviziunea partinică s-a redus, iar în prezent cu această idee sunt de acord 86% din republicani, comparativ cu 80% în cazul democraţilor.
Americanii vor mai puţină implicare în Orientul Mijlociu
Aproape două treimi din alegători apreciază că SUA ar trebui să-şi reducă implicarea în schimbările de regim din Orientul Mijlociu, iar doar un sfert cred că ţara ar trebui să aibă un rol mai mare în acele conflicte. Excepţia este Iranul, faţă de care cei mai mulţi americani ar prefera ca Washingtonul să adopte o poziţie fermă vizavi de programul nuclear al acestei ţări decât să fie evitat un conflict militar.
A doua dezbatere a arătat clar că Mitt Romney, om de afaceri şi fost guvernator al statului Massachusetts, nu se află în elementul lui când discuţia se concentrează pe altceva decât probleme interne sau economice. Romney a gafat spunând că au trecut mai multe săptămâni până când Obama a recunoscut că atacul asupra ambasadei americane din Benghazi, Libia, a fost un atac terorist. Obama, care vorbise despre "acte teroriste" într-un discurs la Casa Albă la o zi după atac, l-a trimis pe rival să citească transcrierea discursului şi l-a criticat pentru încercarea de a câştiga puncte politice dintr-o tragedie naţională şi, mai grav, pe seama securităţii naţionale.
Alegătorii cer o poziţie mai dură faţă de China
În campania electorală, ambii candidaţi au încercat să descrie China ca un aspirator de joburi americane, notează Detroit News. Romney susţine că reglementările şi politicile greşite implementate de Obama în primul mandat au fost responsabile pentru exodul de locuri de muncă din SUA, datorită căruia China a devenit "cel mai mare producător din lume". Preşedintele îl acuză pe Romney că a investit în companii "care au fost pioniere în subcontractările orientate spre China", mutând astfel locuri de muncă din America în Asia.
Obama este precaut în discuţiile despre China, unul din cei mai mare deţinători de obligaţiuni americane. Romney nu se sfieşte însă să declare Beijingul "îşi manipulează moneda de ani de zile", adăugând că va denunţa China ca manipulator al yuanului din prima zi când va fi instalat în funcţie. Romney a acuzat China şi de practici incorecte de comerţ, de furt de tehnologii americane şi de atacuri cibernetice împotriva guvernului şi companiilor. Candidatul republican a promis că va mări prezenţa militară deja substanţială a SUA în Pacificul de Vest şi că va vinde avioane de luptă americane moderne Taiwanului.
Chiar şi unii oficiali ai administraţiei Obama recunosc că preşedintele a mers prea departe în primul an al mandatului în încercarea de a îmbunătăţi relaţiile cu liderii chinezi. După ce Beijingul a răspuns cu răceală cererilor americane de colaborare în chestiuni precum schimbările de climă sau programul nuclear al Iranului, Casa Albă şi-a schimbat abordarea. Obama a deschis acţiuni împotriva practicilor comerciale ale Beijingului, a întărit legăturile diplomatice şi militare cu vecinii Chinei şi a făcut din Pacificul de Vest o zonă-cheie a strategiei militare americane.
Romney promite că va fi şi mai ferm, dar analiştii apreciază că rămâne de văzut dacă ar merge până la capăt. "O dată înscăunaţi, preşedinţii îşi dau seama că chinezii nu reacţionează pozitiv când le îndrepţi un pistol spre cap", notează Uri Dadush, directorul Programului de Economie Internaţională de la organizaţia Carnegie Endowment for International Peace.
De partea cealaltă, opinia publică din China nu pare foarte iritată de declaraţiile belicoase ale candidaţilor. Fostul ambasador american John Huntsman apreciază că chinezii s-au obişnuit probabil cu această tactică în perioada alegerilor. Totuşi, un articol publicat de agenţia chineză de ştiri Xinhua, deţinută de stat, avertizează candidaţii "să nu exagereze cu loviturile împotriva Chinei, dacă ei cred că acest lucru că le va aduce voturi, pentru că făcând promisiuni prea specifice nu vor avea altă opţiune decât să le implementeze".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
