Anheuser-Busch, cel mai mare producator american de bere, a adoptat in urma cu doi ani o masura care sa faciliteze inlocuirea consiliului director al companiei, renuntand in acelasi timp si la asa-numita "pastila otravita" - miscari care ar putea ingreuna incercarea producatorului de a se apara in fata tentativei de preluare de catre InBev, scrie Bloomberg.
Masura adoptata in 2006 se refera la abrogarea clauzei care prevedea realegerea doar a unei treimi a membrilor consiliului director in fiecare an, dupa ce cu putin timp inainte abandonase metoda "pastilei otravite", procedura prin intermediul careia in cazul unei tentative de achizitionare a companiei de catre o alta firma are loc imediat o noua emisiune de actiuni, care face tranzactia prea scumpa pentru a putea fi perfectata.
Mai mult, un alt punct slab al companiei este reprezentat de faptul ca Anheuser detine o singura clasa de actiuni, iar putinii detinatori ai acestora au capacitatea de a convoca o adunare generala extraordinara a actionarilor, considera Patrick McGurn de la compania de consultanta Institutional Shareholders Services. "Aceasta situatie lasa intreaga decizie privind vanzarea companiei mai degraba in mana actionarilor decat in cea a consiliului director", a declarat McGurn.
Incepand din 2009, totii executivii companiei americane vor fi realesi anual. Aceasta situatie face ca - la nivel formal - un actionar care incearca sa preia pachetul majoritar sa poata propune o serie de candidati, care sa ocupe toate pozitiile din cadrul consiliului director si care sa fie alesi intr-o singura sedinta. Oferta InBev s-ar putea ridica la 46 mld. dolari, o suma extrem de tentanta pentru actionarii Anheuser, potrivit Financial Times.
Iar in cazul in care consiliul director respinge oferta, InBev are posibilitatea de a apela la ajutorul actionarilor.
Investitorii au capacitatea de a convoca o sedinta de urgenta daca cei care sprijina acest punct de vedere detin 25% din actiuni. InBev, care a detronat in 2006 Anheuser-Busch de pe prima pozitie a clasamentului celor mai mari producatori de bere la nivel mondial, a inregistrat in ultimii cinci ani o crestere de 164% a valorii de piata, ajutata fiind de vanzarile puternice pentru marcile Stella Artois sau Beck's.
In 2004, compania a cumparat producatorul brazilian AmBev pentru 11,2 miliarde de dolari. In 2000, InBev si-a adaugat in portofoliu Bass Brewing pentru 3,5 mld. dolari, dupa ce cu cinci ani mai devreme achizitionase compania canadiana Labatt Brewing pentru 2,9 milioane de dolari.
Anheuser-Busch este cel mai important actionar al creditorului britanic Barclays, detinand 43,7 milioane de titluri, sau 6,1%, si fiind urmata de vehiculul de investitii Berkshire Hathaway, cu 5%. Executivii companiei detin 4,5% din actiuni, in timp ce fostul presedinte August A. Busch controleaza un pachet de 1,3%.
Capacitatea companiilor incluse in indicele S&P 500 de a se proteja in fata unor preluari ostile a coborat anul trecut cu 12% fata de 2005, dupa ce conducerile companiilor americane au inceput sa elimine masurile de precautie, precum alegerile anuale partiale sau "pastilele otravite". In cazul Anheuser-Busch, abilitatea a coborat cu 71%, potrivit FactSet Research Systems.
Compania, care controleaza aproape jumatate din piata americana a berii, a inceput sa simta din ce in ce mai puternic competitia dupa ce rivalii de la SABMiller si Molson Coors Brewing au anuntat un plan de fuziune a operatiunilor.
Fuziunea dintre Anheuser si InBev ar putea reduce costurile companiei americane cu pana la 15%, considera Carlos Laboy, analist la Credit Suisse. Suma se ridica in acest moment la 3 mld. dolari pe an.
Preluarea Anheuser este foarte importanta pentru InBev, in conditiile in care operatiunile companiei belgiene pe piata americana sunt subdezvoltate, considera Wim Hoste, analist la KBC Securities in Bruxelles.
Totusi, Anheuser-Busch s-ar putea intoarce la 180 de grade fata de abordarea din ultima perioada adoptand din nou "pastila otravita", in conditiile in care managementul companiei ar hotari ca aceasta masura este necesara.
Si asta in situatia in care o asemenea miscare nu are nevoie de acordul actionarilor decat in momentul realegerii consiliului director.
"Mi se pare ca producatorul american este protejat suficient in fata unei preluari fortate", a declarat Nell Minow de la Corporate Library.
"In aceasta situatie nimeni nu poate pune presiune asupra executivilor companiei sa accepte o oferta pe care nu o agreeaza", a adaugat el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
