Rogozin a fost numit de fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev în funcţia de reprezentant al Rusiei în regiunea separatistă Transnistria şi susţine că a luptat cu arma în mâini de partea Tiraspolului în timpul războiului de acum 20 de ani, potrivit Deutsche Welle. „Transnistria trebuie să revină fără întârziere în componenţa Federaţiei Ruse, conform voinţei poporului, exprimate în cadrul referendumului care a avut loc în regiune“, consideră acesta. Analistul politic Vladimir Socor
i-a descris stilul de negociere drept „deosebit de agresiv şi de insultător la adresa partenerilor“. De asemenea, Rogozin a ameninţat în trecut Moldova că ar putea pierde Transnistria şi că ar putea „îngheţa la iarnă“ dacă alege calea spre Europa.
Alt nume notabil este Elena Mizulina (foto), numită şi „Inchizitoarea“. Ea este membră a Dumei de Stat şi autoarea legii care interzice „propaganda homosexuală“. Aceasta a promis că va interzice limbajul indecent pe internet şi că va implementa măsuri pentru stoparea declinului demografic din Rusia, inclusiv prin limitarea drepturilor comunităţilor gay şi prin aplicarea unei taxe de divorţ, potrivit AP. Acestea în condiţiile în care chiar Putin a divorţat recent. Mizulina este şi autoarea proiectului de lege care interzice darea spre adopţie a copiilor din Rusia familiilor din SUA. Anul trecut scriitorul şi economistul rus de origine germană Alfred Koch nota că fiul Mizulinei, care trăieşte în Belgia, lucrează pentru firma de avocatură Mayer Brown, cunoscută pentru sponsorizarea organizaţiilor de promovare a drepturilor minorităţilor sexuale.
Pe listă SUA se mai află Vladislav Surkov (foto), unul dintre cei mai influenţi consilieri ai preşedintelui rus Vladimir Putin, supranumit „Cardinalul Cenuşiu“ şi „Rasputinul lui Putin“, potrivit Washington Post. Surkov a fost director de teatru, iar mai târziu a fost agent de PR pentru oligarhul rus Mihail Hodorkovski, arestat pentru fraudă în 2003 şi eliberat în decembrie anul trecut. Surkov a ajuns în cele din urmă la Kremlin şi s-a folosit de abilităţile sale în relaţiile cu publicul pentru a susţine şi a întări preşedinţia lui Putin. Unii analişti susţin că Surkov este adevărata putere din spatele preşedintelui rus. După ce, aparent, a ieşit din graţiile lui Putin în urma protestelor anti-guvernamentale de la Moscova din 2012, Surkov a fost „reabilitat“ toamna trecută pentru a ajuta Rusia în problema Ucrainei. Fosta soţie a lui Surkov, Iulia Vişnevskaia, locuieşte la Londra, unde Surkov ar putea deţine active, potrivit The Guardian.
Serghei Glaziev este şi el vizat de sancţiunile Casei Albe. Glaziev a fost iniţial un critic al lui Putin şi chiar rival al acestuia pentru poziţia de preşedinte. El a intrat în cercul lui Putin în 2012 şi în prezent este consilier al acestuia. Glaziev a fost însărcinat cu realizarea Uniunii Vamale dintre Rusia, Belarus şi Kazahstan, uniune în care Moscova vrea să atragă şi Ucraina. Glaziev a fost principalul emisar al lui Putin anul trecut şi a emis o serie de avertismente ucrainenilor în timpul protestelor antiguvernamentale care au dus la demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici. Glaziev a spus recent că Moscova va renunţa să mai acumuleze rezerve în dolari şi va şterge datoriile companiilor ruseşti către băncile americane dacă SUA vor bloca activele oficialilor ruşi. Analiştii au catalogat ameninţările drept nerealiste întrucât aceste măsuri ar face mai mult rău economiei Rusiei decât celei americane.
Valentina Matvienko, preşedinta Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, se regăseşte pe lista neagră a SUA. Aceasta este un aliat-cheie al lui Putin şi fostă guvernatoare a Sankt Petersburgului, cândva Leningrad, oraşul în care s-a născut preşedintele. Matvienko a catalogat sancţiunile drept „şantaj politic“ şi a adăugat că nu are active în străinătate.
Pe lista SUA se află şi Andrei Klişas, membru al Consiliului Federaţiei şi cel care a redactat proiectul de lege privind confiscarea activelor cetăţenilor din ţările occcidentale dacă Rusia va fi sancţionată. Klişas a anunţat la începutul acestei luni că 5.500 de ucraineni au depus cereri pentru a obţine cetăţenie rusească, cu 80% mai mulţi decât înainte de începerea crizei din Ucraina. Mai târziu, informaţiile oferite de acesta privind numărul ucrainenilor care au fugit în Rusia au fost infirmate. Klişas a spus că nu îl afectează sancţiunile impuse de SUA întrucât nu deţine active acolo. „Îmi place compania în care mă aflu“, a afirmat acesta, referindu-se la ceilalţi oficiali ruşi care au primit sancţiuni, potrivit The Guardian. Klişas deţine o casă în Elveţia, potrivit informaţiilor apărute în 2012 în publicaţia Vedomosti.
Casa Albă i-a sancţionat şi pe Serghei Aksionov, premierul prorus al Crimeei, şi pe Vladimir Konstantinov, preşedintele parlamentului republicii autonome. Măsurile se vor aplica şi pentru fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici şi pentru Viktor Medvedciuc, liderul grupului prorus Opţiunea Ucraineană.
Oamenilor de afaceri americani le este interzis că facă afaceri cu persoanele vizate de sancţiuni.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.03.2014
