Când Daniel Obajtek a devenit şef al gigantului polonez de energie controlat de stat Energa în 2017, lipsa sa de experienţă în sector a făcut vâlvă: la acea vreme şef al unei agenţii agricole, acesta fusese în cea mai mare parte a carierei sale primarul unei mici comune din sudul Poloniei.
Criticii au văzut în ascensiunea rapidă a acestuia un exemplu al nefericitei influenţe a politicului în sectorul de business, scrie James Shotter, editorialist la Financial Times.
Problema legăturii dintre politic şi sectorul de business a reapărut recent după ce Rafal Bochenek, anterior purtător de cuvânt al premierului polonez, a ajuns brusc într-un rol nou de director de marketing la PGNiG, grupul de petrol şi gaze controlat de stat.
PGNiG a declarat că Bochenek a primit funcţia pe merit şi a atras atenţia că acesta a fost implicat în organizarea summitului COP24 pe probleme de climat de anul trecut ca dovadă a experienţei acestuia în administrarea de proiecte ample. Politicienii din opoziţie au indicat însă desemnarea fostului prezentator de vreme ca exemplu al tendinţei partidului Lege şi Justiţie de a găsi poziţii confortabile pentru aliaţii săi.
„Nimeni de la Lege şi Justiţie nu primeşte oferte de la sectorul privat. Toţi ajung la companii ale trezoreriei de stat“, a declarat Ryszard Petru, din cadrul grupului de opoziţie Teraz.
Statul joacă un rol uriaş în economia Poloniei. Trezoreria deţine participaţii directe de 27% sau mai mult în nouă dintre cele 20 de companii incluse în indicele de referinţă al Poloniei, inclusiv cea mai mare bancă a ţării şi un număr de companii din energie. Aceasta are de asemenea influenţă în cadrul a două alte bănci, Pekao şi Alor, prin intermediul celui mai mare grup de asigurări al ţării, PZU, în cadrul căruia deţine 34% din acţiuni.
Guvernul naţionalist al Poloniei vede controlul asupra unor astfel de grupuri drept esenţial în protejarea intereselor strategice ale ţării. Pentru investitorii privaţi însă amestecul politicii în sectorul de business aduce o serie de consecinţe nedorite.
Guvernele anterioare au demis şi angajat şefi de companii la discreţie, dar de când a venit la putere în 2015, partidul Lege şi Justiţie (PiS) a accelerat ritmul acestor schimbări.
Numai unul dintre grupurile de stat listate în cadrul indicelui WIG20, cea mai mare bancă poloneză, PKO BP, are acelaşi executiv ca înainte ca PiS să ajungă la putere. Anul trecut, Puls Biznesu, un cotidian polonez, a calculat că de la venirea la putere a PiS, CEO-ul unui grup listat de stat a fost schimbat la fiecare 20 de zile.
Spre deosebire, în timpul guvernului de centru aflat la putere în perioada 2007-2015, un CEO era schimbat la fiecare 57 de zile.
Bineînţeles, Polonia nu este singura ţară unde statul este implicat în viaţa sectorului de business. Dirijismul francez este adânc înrădăcinat. Iar pe măsură ce Deutsche Bank se luptă să găsească o strategie, Berlinul devine din ce în ce mai interesat de planurile acesteia.
În pofida schimbărilor dese la nivelul managementului, situaţia generală a grupurilor poloneze controlate de stat rămâne una solidă. Impulsionate de o economie în creştere puternică, grupurile de stat din indicele de referinţă polonez care au raportat până acum au înregistrat profituri nete de aproximativ 6 miliarde de euro anul trecut.
Şi totuşi, există motive bune pentru care investitorii să fie îngrijoraţi de influenţa statului în economia poloneză, scrie editorialistul FT. Schimbările frecvente de la vârful companiilor controlate de stat nu sunt în ton cu o strategie corentă. Cei care au lucrat cu aceste grupuri se plâng de întârzieri ale proiectelor şi deciziilor din această cauză.
Acţionarii au de asemenea dreptul să se întrebe dacă fondurile le sunt întotdeauna cel mai bine valorificate. În 2016, 17 grupuri în care statul deţine o participaţie s-au asociat pentru a finanţa crearea Fundaţiei Naţionale Poloneze, un organism cu misiunea de a promova Polonia peste graniţe. Printre celelalte activităţi ale acesteia, fundaţia a trimis o navă în jurul lumii pentru a sărbători aniversarea a 100 de ani de independenţă a Poloniei.
În timp ce prin creşterea puternică a economiei sale Polonia lasă în urmă cea mai mare parte a restului Europei, investitorii ar putea vedea în continuare acţiunile celor mai bune companii poloneze drept o cale de a câştiga expunere la succesul economic al ţării.
Totuşi, avertizează James Shotter, aceştia nu ar trebui să uite că politicul nu este niciodată departe de businessul polonez. Iar, odată cu apropierea alegerilor din toamnă, implicarea politicienilor în cadrul companiilor de top nu va face probabil decât să crească.
