SUA sunt cea mai mare economie la nivel mondial din 1871, adică de un secol şi jumătate, timp în care au devenit ţara cu cea mai mare influenţă în economia şi finanţele lumii.
Dacă ar fi să comparăm economia României cu cea a unui stat american, cea mai potrivită alegere este Connecticut, care are un PIB de 11 ori mai mic decât al celui mai bogat stat american, California. Iar California este o economie mai mare decât Marea Britanie, India sau Franţa. SUA au 56 de state şi teritorii. Uniunea Europeană are doar 27 de membri, după retragerea Marii Britanii.
America în ansamblu are un PIB de peste cinci ori mai mare decât cel al Germaniei, principala economie europeană, şi reprezintă un sfert din economia lumii, după unele estimări, sau doar 19%, după calculele Băncii Mondiale, care se raportează la paritatea puterii de cumpărare.
Proporţionale cu mărimea unei economii sunt şi nevoile acesteia: tehnologie, finanţe, investiţii, control în comerţul internaţional, o monedă stabilă, energie.
Din SUA vin unele din cele mai mari companii de tehnologie din lume. Liderul mondial (în funcţie de venituri) este Apple, producătorul celebrelor telefoane iPhone. În top 10 realizat de Fortune mai intră Alphabet, părintele Google (4), Microsoft, producătorul sistemelor de operare Windows (5), Dell (7) şi IBM (9).
Dintre companiile chineze, doar Huawei (6), prigonită intens de Donald Trump pe oriunde aceasta încearcă să facă afaceri mari, perturbă cursa americanilor. Facebook şi Intel sunt alte companii de tehnologie americane ale căror nume sunt binecunoscute în toată lumea. Amazon, şi ea un colos de talie mondială, a fost mutat pe lista retailerilor, altfel s-ar fi clasat imediat sub Apple.
În funcţie de valoarea brandului, Apple, Microsoft şi Google sunt cele mai mari din lume. Tehnologia aduce Americii şi titlul de cel mai mare exportator de servicii comerciale. Însă la exporturi de mărfuri şi produse, producţia din SUA contează pe scena internaţională mai puţin, aici lider fiind China.
Dar la acest statut al economiei chineze contribuie inclusiv companiile americane. „Made in USA“ este mai ales un brand de ţară naţional, puţin cunoscut în restul lumii, aceasta deoarece coloana vertebrală a economiei americane este consumul populaţiei.
Din acest motiv, SUA sunt cel mai mare importator al lumii. Tocmai de acest lucru se foloseşte Trump ca de un atu în războiul lui comercial contra Chinei.
Un mod în care companiile ar conta pentru un preşedinte al SUA ar fi donaţiile pe care acestea le fac pentru campaniile electorale.
În 2016 a făcut vâlvă donaţia de 1,25 milioane de dolari făcută campaniei lui Trump de unul dintre membrii boardului Facebook. Mark Zuckerberg, fondatorul companiei, a apărat această donaţie. Facebook, de altfel, poate fi un instrument electoral formidabil.
Nici anul acesta donatorii de la Amazon, Apple, Facebook, Google şi Microsoft n-au stat deoparte de alegeri. Însă puţini l-au sprijinit pe Trump. Companii uriaşe înseamnă şi burse de acţiuni şi pieţe financiare uriaşe.
Mărimea burselor contează pentru companiile listate deoarece cu cât piaţa este mai mare, cu atât este mai disponibilă finanţarea.
Iar SUA au cea mai mare bursă de acţiuni din lume, dar şi una dintre cele mai vechi: New York Stock Exchange, înfiinţată în 1792, are o capitalizare de piaţă a companiilor listate de aproape 20.000 de miliarde de dolari.
Surioara mai mică, Nasdaq, unde se listează companiile de tehnologie, ocupă locul doi în lume, cu o capitalizare de 14.000 de miliarde de dolari.
Faţă de următoarea clasată, Tokyo Stock Exchange, bursa de la New York este de patru ori mai mare. Wall Street poate astfel să dea tonul celorlalte burse ale lumii, să producă crize financiare globale sau să ajute revenirea economiei mondiale.
Mai mulţi analişti au indicat că în actuala cursă pentru funcţie de preşedinte al SUA, Wall Street i-a abandonat pe republicanii lui Trump.
O companie americană de retail, Walmart, este cea mai mare corporaţie din lume în funcţie de venituri (524 de miliarde de dolari în 2019), potrivit Fortune Global 500. Până la listarea, anul acesta, a companiei saudite Aramco, Microsoft a fost şi cea mai mare companie în funcţie de capitalizarea de piaţă.
În aceste condiţii, nu poate fi de mirare că cei mai bogaţi oameni ai planetei sunt oameni de afaceri sau investitori din SUA: Jeff Bezos de la Amazon, Bill Gates de la Microsoft şi Warren Buffett, unul dintre cei mai de succes investitori din lume (această succesiune în clasamentul mondial este din 2019).
Cel mai puternic şi evident simbol al dominaţiei SUA în economia lumii este dolarul. Moneda americană reprezintă 60% din rezervele valutare la nivel mondial, potrivit FMI. Spre comparaţie, euro, moneda aflată pe locul doi, are o pondere de doar 20%.
Dolarul este monedă de investiţii şi finanţare şi influenţează orice, de la schimburi comerciale la credite, datorii suverane şi cotaţia petrolului. Circa jumătate din creditele bancare internaţionale şi obligaţiunile emise pe pieţele internaţionale sunt denominate în dolari. Astfel, SUA au, prin banca centrală americană şi departamentul de Trezorerie, controlul aproape total al fluxurilor financiare ale lumii. Administraţia de la Casa Albă poate să restricţioneze utilizarea dolarului în operaţiuni de finanţare transfrontaliere de către guverne, instituţii şi persoane individuale. Spre exemplu, acestea nu mai pot primi plăţi pentru exporturi, nu mai pot plăti pentru achiziţionarea de bunuri sau nu mai pot deţine active denominate în dolari. În acelaşi timp, SUA sunt protejate de crizele produse de creşterea deficitelor doarece importurile şi datoriile sale sunt plătite în propria monedă. Politicile de relaxare monetară ale Rezervei Federale pot duce la la deprecierea dolarului, dând SUA un avantaj competitiv pe pieţele internaţionale. Trump a insistat cu putere ca Fed că deprecieze dolarul.
