Cele mai grave inundaţii din ultimul deceniu din Europa Centrală lasă în urmă peste 20 de morţi în Germania, Cehia, Austria, Elveţia şi Slovacia şi pagube materiale şi economice probabil mai mari decât cele produse de revărsările dezastruoase de ape din 2002. Printre cei mai afectaţi sunt agricultorii şi transportatorii navali. Însă asigurătorii au fost prudenţi când şi-au ales clienţii, iar pentru ei estimările iniţiale sugerează costuri mai mici decât cele de acum 11 ani.
Companiile de asigurări au în faţă pierderi de două până la trei miliarde de euro din cauza inundaţiilor din bazinul Dunării, faţă de costuri de 3,4 miliarde de euro în 2002, anticipează o analiză a băncii Nomura.
Inundaţiile din 2002 au produs pagube economice de 18 miliarde euro în regiune, din care jumătate în Germania, potrivit calculelor PricewaterhouseCoopers. Camera germană de comerţ şi industrie estimează că în urmă cu 11 ani revărsările de ape au adus Germaniei pagube economice de 11 miliarde euro şi atenţionează că pierderile din acest an vor fi mai mari, scrie Bloomberg. Pentru Cehia, una dintre cele mai afectate ţări, asigurătorii anticipează pierderi de peste 300 milioane euro.
Asigurătorii şi-au învăţat lecţiile
Însă multe din gospodăriile şi afacerile din zonele afectate nu sunt asigurate contra inundaţiilor şi vor suporta singure pagubele. Nicolaus von Bomhard, directorul general al Munich Re, cel mai mare reasigurător din lume, atribuie această situaţie reticenţei companiilor de asigurări de a-şi oferi serviciile în aceste regiuni.
În Germania, unde apele au acoperit în întregime câteva oraşe – în Passau, oraş aflat la confluenţa a trei râuri, printre care Dunărea, apele au atins cote nemaivăzute în ultimii 500 de ani – o treime din gospodării sunt asigurate împotriva catastrofelor naturale, însă condiţiile de asigurare sunt adesea descurajatoare pentru populaţia din zonele cu revărsări frecvente de ape.
Asiguratorii se aşteaptă, totuşi, la cereri costisitoare din partea dealerilor auto, care de obicei cer acoperirea în întregime a valorii maşinii. Un dealer bavarez a pierdut 300 de automobile noi în inundaţii şi a suferit pagube de şase milioane de euro.
Pentru agricultorii germani, pierderile ar putea ajunge la 250 milioane euro deoarece apele au acoperit 150.000 de hectare de teren agricol, potrivit asociaţiei fermierilor DBV. Pagube adiţionale de până la 80 milioane euro aduse clădirilor şi pierderile legate de stocurile de animale vor aduce, probabil, costurile totale la peste 300 milioane euro, notează asociaţia.
Zonele inundate de lângă Dunăre din sudul Germaniei şi Austriei, precum şi cele din Cehia străbătute de râul Vltava, sunt unele dintre cele mai fertile din aceste ţări. Analiştii atrag atenţia că pentru agricultorii din aceste regiuni este prea târziu să recultive câmpurile distruse de ape.
Inundaţiile de anul acesta au dus la oprirea transportului naval pe Dunăre şi pe unele râuri tributare, la închiderea câtorva centrale electrice şi unor uzine. La sfârşitul săptămânii trecute 500 de vapoare staţionau de-a lungul căilor navigabile din Germania, neputându-şi continua călătoriile din cauza revărsărilor.
Cu toate acestea, analiştii de la Bank of America spun că doar inundaţiile din 2002 au avut un impact semnificativ asupra producţiei industriale în Europa Centrală şi de Est, scrie Portfolio,hu.
“Potrivit unor estimări foarte preliminare, se pare că, deşi semnificative, perturbările produse de aceste inundaţii sunt minore comparativ cu episoadele din anii anteriori”, a afirmat Raffaella Tenconi, analist la Bank of America. Ea notează că pentru inundaţiile din 2010 din Cehia costurile de reconstrucţie s-au situat la 24 miliarde coroane (939 milioane euro), echivalentul a 0,6% din PIB, iar pentru cele din 2002, aceste cheltuieli au ajuns la 71 miliarde coroane (2,8 miliarde euro), sau 2,8% din PIB.
În cazul Ungariei, costurile legate de inundaţii s-au cifrat la 147 miliarde forinţi (496 milioane euro - 0,6% din PIB) în 2010, peste nivelul de 83 miliarde forinţi (280,3 milioane euro - 0,4% din PIB) din 2006 sau de 43 miliarde forinţi (145,2 milioane euro - 0,3% din PIB) din 2002.
Budapesta sub asediu
Dacă în Slovacia portul de marfă din capitala Bratislava a fost acoperit de trei metri de apă, în Budapesta peisajul s-a transformat într-unul ca din timpul unui asediu din cauza lucrărilor de consolidare, iar autorităţile spun că sunt pregătite să înfrunte Dunărea, ale cărei cote ar fi trebuit să atingă ieri şi astăzi niveluri record. Forţele de intervenţie au planuri pentru evacuarea a aproximativ 100.000 de persoane din calea apelor, dintre care jumătate ar putea fi din Budapesta, oraş pe care Dunărea îl taie în două, potrivit agenţiei UPI. Nivelul fluviului este aşteptat să atingă 8,95 de metri astăzi, peste cel de 8,6 metri din 2006. Potrivit primarului Istvan Tarlos, părţile cele mai expuse ale oraşului, insula Margaret şi zona rezidenţială Romai, sunt în siguranţă dacă fluviul nu depăşeşte cota de 9,3 metri.
Apele au acoperit încă de miercuri mai multe drumuri care merg de-a lungul Dunării, iar o staţie de metrou a fost închisă.
Guvernul Cehiei va aloca două miliarde de coroane (78,2 milioane euro) pentru recostrucţia infrastructurii rutiere, iar în Ungaria 51 de milioane de forinţi (172.000 euro) au fost rezervate pentru gestionarea dezastrului. În Germania, guvernul federal şi banca de dezvoltare KfW au promis 200 milioane euro în ajutoare imediate şi împrumuturi pentru susţinerea populaţiei, a afacerilor mici şi autorităţilor locale din zonele afectate de ape. În landul Saxonia, unui adult a cărui locuinţă a fost avariată de calamităţi îi revin ajutoare de 400 de euro, iar un copil poate primi 250 de euro.
Vecinul e de vină
Politicienii învinovăţesc practicile ţărilor vecine pentru pagubele suferite, în timp ce experţii avertizează că inundaţiile dezastruoase vor deveni mai frecvente şi că vor afecta zone mai extinse, scrie Financial Times.
Reinhold Mitterlehner, ministrul austriac al economiei, a dat vina pe “gestionarea greşită” a măsurilor de protecţie în Germania pentru amploarea inundaţiilor. Astfel, comunităţile germane de la graniţă ar fi putut cu uşurinţă să forţeze râurile în “corsete” către sisteme de canale special destinate preluării apelor în exces.
Critici de acelaşi fel sunt făcute în Germania în privinţa eşecului Cehiei de a da drumul apelor râului Elba în zone agricole înainte ca viitura să ajungă la graniţă.
Georg Rast, inginer hidrolog la asociaţia World Wildlife Fund, a explicat că în Germania problema este că peisajul se schimbă mai rapid decât infrastructura de protecţie contra inundaţiilor poate ţine pasul şi că nu mai există suficient spaţiu pentru reţinerea revărsărilor naturale.
În România, viitura de pe Dunăre este aşteptată să atingă cotele maxime în perioada 13-14 iunie.
Agenţia Europeană pentru Mediu estimează că inundaţiile costă statele membre ale Uniunii Europene aproximativ 6,4 miliarde euro pe an în pagube economice şi anticipează că acestea vor creşte la 21,5 miliarde euro până în 2100.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
