Banca Angliei ia în considerare introducerea dobânzilor negative, adică taxarea băncilor pentru banii pe care acestea îi depozitează la instituţie, cu scopul de a forţa astfel ca lichiditatea să ajungă la companiile mici şi mijlocii pentru a alimenta economia anemică, scrie The Telegraph.
Ideea introducerii dobânzilor negative a fost discutată la şedinţa de luna aceasta pentru stabilirea dobânzii de politică monetară. Oficialii Băncii Angliei (BoA) au discutat de mai multe ori în trecut despre posibilitatea reducerii dobânzii de la actualul minim record de 0,5%, dar au exclus dobânzile negative din cauza potenţialului toxic pe care l-ar putea avea pentru societăţile de construcţii, instituţii tradiţionale britanice care oferă servicii financiare precum credite ipotecare. Aceste societăţi sunt mai dependente de veniturile din depozite decât băncile.
Între timp, economia afectată de lipsa cererii interne din cauza austerităţii, a scăzut cu 0,3% în ultimul trimestru al anului trecut, iar analiştii se tem că aceasta se îndreaptă spre cea de-a treia recesiune de după 2008. În plus, Marea Britanie şi-a pierdut ratingul maxim de ţară acordat de agenţia de evaluare financiară Moody's.
În teorie, dobânzile negative înseamnă că băncile sunt taxate dacă îşi "parchează" lichidităţile la banca centrală, iar pentru a evita costurile suplimentare instituţiile vor investi în active precum obligaţiuni suverane sau emise de companii, ceea ce ar face ca dobânzile să scadă şi ca băncile să fie mai înclinate să împrumute familiilor şi com paniilor, notează The Wall Street Journal.
"E o idee pe care am scos-o în faţă. Ar fi un lucru extraordinar, la care trebuie să ne gândim foarte atent , a afirmat vicegu vernatorul Băncii Angliei Paul Tucker.
BoA menţine dobânda de politică monetară la 0,5% din martie 2009, iar ultimii trei ani a printat bani pentru a cumpăra obligaţiuni ale guvernului britanic de 375 miliarde lire sterline (434,6 miliarde euro) într-un efort de stimulare economică cu noscut sub denumirea de ajustare canti tativă.
În pofida valului de lichiditate, econo mia va creşte cu doar 0,9% anul acesta după ce a stagnat în 2012, potrivit estimărilor Comisiei Europene.
Introducerea dobânzilor negative ar fi un pas fără prea multe precedente în Marea Britanie. Economiştii spun că aceste dobânzi sunt problematice şi eficienţa lor depinde de ceea ce banca centrală vrea să obţină.
Danemarca a introdus dobânzi negative în iulie 2012 pentru a-şi menţine moneda ancorată de euro prin respingerea fluxului de bani care intra în ţară, considerată un refugiu în faţa crizei din zona euro. Aprecierea excesivă a coroanei ar fi sufocat industria ţării. Măsura a avut efectul scontat.
Şi Elveţia s-a folosit agresiv de dobânzile negative în anii '70, când a încercat cu disperare să descurajeze intrările de capital, în condiţiile în care investitorii fugeau de inflaţia globală şi de instabilitatea din Orientul Mijlociu.
Pericolele dobânzilor negative
Principalul pericol al dobânzilor negative este că băncile şi-ar putea canaliza fondurile asupra anumitor active, ducând astfel la crearea unor bule speculative. Germania face deja primii paşi spre un boom imobiliar, iar Elveţia o urmează.
De asemenea, valorile proprietăţilor din Londra au revenit la nivelurile avute în timpul perioadelor de boom în pofida economiei fragile.
Creşterea preţurilor proprietăţilor tinde să declanşeze bule în sectorul construcţiilor şi un boom al creditării care alimentează inflaţia. Acestea s-au întâmplat în Spania şi Irlanda în decada de dinaintea crizei financiare.
În cele din urmă, aceste boom-uri, prin creşterea preţurilor şi a salariilor, erodează competitivitatea economiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
